ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 378/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 378/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cererii de revizuire de
față;
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe
rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
comercială, sub nr. 8316/1/2009 din 23 octombrie 2009, revizuentul D.S.,
în contradictoriu cu intimații D.Ș. și D.E.M., a solicitat
revizuirea deciziei nr. 1616 din 15 octombrie 2009 pronunțată de
Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ
și fiscal, în dosarul nr. 2252/86/2009.
În motivarea cererii de revizuire,
revizuentul a arătat că a formulat mai multe cereri de revizuire, pe
care le-a adresat Tribunalului Suceava, însă, în speța de
față consideră că sunt contradictorii decizia nr. 138 din 22
iunie 2007 a Tribunalului Suceava și sentința nr. 330 din 29 ianuarie
2007 a Judecătoriei Rădăuți, fapt ce-l
nemulțumește, și de aceea s-a adresat instanței supreme.
În cuprinsul motivelor de revizuire,
revizuentul D.S. analizează, în mod amănunțit, pe fond, decizia nr.
138 din 22 iunie 2007 a Tribunalului Suceava și arată de ce aceasta
nu este legală, ca de altfel și sentința nr. 330 din 29 ianuarie
2007 a Judecătoriei Rădăuți.
Analizând cererea revizuentului
, prin raportare la
hotărârile invocate și la criticile formulate, Înalta Curte va
respinge cererea de revizuire, pentru considerentele ce urmează.
Trebuie menționat, în primul
rând, că prin decizia nr. 1616 din 15 octombrie 2009 a Curții de Apel
Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,
a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul D.S. împotriva
deciziei nr. 138 din 22 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava,
în dosarul nr. 25/285/2005, reținându-se că decizia recurată era
o hotărâre irevocabilă, ce nu mai putea fi atacată cu recurs.
Potrivit art. 326 alin. (3) C.
proc. civ., trebuie analizată în primul rând admisibilitatea cererii de
revizuire.
Pentru acest lucru este necesar a se
analiza dacă în cauză sunt îndeplinite condițiile cerute de art.
322 pct. 7 C. proc. civ.
Potrivit acestui text de lege,
trebuie să existe cel puțin două hotărâri potrivnice, date
de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și
aceeași pricină, între aceleași părți, având
aceeași calitate, dar în cauze diferite.
Prin urmare, trebuie să existe
o situație asemănătoare unei autorități de lucru
judecat pentru ca o astfel de cerere, întemeiată pe dispozițiile art.
322.7 C. proc. civ., să fie admisibilă.
În cauza de față nu
sunt întrunite aceste cerințe, pentru că prin decizia nr. 138 din 22
iunie 2007 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal, a fost admis recursul formulat de pârâții D.Ș.
și D.M.E. împotriva sentinței nr. 330 din 29 ianuarie 2007 a
Judecătoriei Rădăuți, a fost modificată sentința
și s-a respins acțiunea, ca nefondată, respingându-se
totodată recursul declarat de D.S.
Prin urmare sentința nr. 330
din 29 ianuarie 2007 a Judecătoriei Rădăuți nu poate fi
contradictorie în raport de decizia nr. 138/2007 a Tribunalului Suceava, secția
comercială, contencios administrativ și fiscal, pentru că prin
această ultimă hotărâre, pronunțată în calea de atac a
recursului, hotărârea Judecătoriei Rădăuți a fost
reformată, fiind modificată, ea nemaiexistând de sine
stătător, în ființă fiind doar decizia nr. 138/2007 a
Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios administrativ
și fiscal.
Având în vedere cele arătate
mai sus, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
cererea de revizuire formulată
de revizuentul D.S. cu privire la decizia nr. 1616 din 15 octombrie 2009,
pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială,
contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi
3 februarie 2010.