ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1868/2004

Asuăra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 326/P din 2 aprilie 2004, la Curtea de Apel Tg. Mureș, inculpatul P.D. , a recuzat o parte din judecătorii Curții de Apel Târgu Mureș, cu motivarea că aceștia sunt incompatibili de a mai soluționa cauza pentru care este trimis în judecată deoarece, anterior, participând la judecarea unor recursuri pe care le-a declarat împotriva unor încheieri, fie de menținere, fie de revocare a măsurii arestării preventive s-au exprimat anticipat, asupra vinovăției sale în legătură cu faptele pentru care a fost trimis în judecată, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 47 alin. (2) C. proc. pen.

Curtea de Apel Târgu Mureș, prin încheierea din 2 aprilie 2004 a respins, ca nefondată cererea de recuzare formulată de inculpat, cu motivarea că în cauză nu sunt dovezi din care să rezulte că numiții judecători, participând la soluționarea unor recursuri prin care s-a solicitat fie revocarea, fie menținerea măsurii arestării preventive, care au un obiect limitat, și anume luarea unor măsuri care nu privesc fondul cauzei și deci nici vinovăția ori nevinovăția sa, și care nu au făcut afirmații în acest sens, nu au devenit incompatibili de a mai participa, în continuare la judecată.

În acest sens, în motivarea încheierii, instanța de apel a făcut referiri ample atât la actele normative internaționale cât și la practica judiciară a Curții Europene, din care rezultă că „simplul fapt că un judecător a luat deciziii premergătoare procesului nu justifică temerile privind imparțialitatea acestuia, astfel că, în condițiile inexistenței unor circumstanțe particulare care să conducă la o concluzie diferită, cererea de recuzare formulată este nefondată prin prisma acestui aspect”. Împotriva încheierii pronunțată de curtea de apel, a declarat recurs inculpatul, pe care a criticat-o ca fiind nelegală, cu motivarea că din moment ce numiții judecători au participat la soluționarea unor cereri privind cauza în care este judecat, aceștia și-au exprimat un punct de vedere care vizează vinovăția ori nevinovăția sa și prin urmare au devenit incompatibili de a mai participa la judecată, existând temeiuri serioase că ei ar putea fi, în continuare, imparțiali.

În final, s-a cerut casarea încheierii atacată cu recurs, admiterea cererii de recuzare în sensul constatării incompatibilității judecătorilor a căror recuzare o solicită. Recursul declarat de inculpat este nefondat. Pentru ca, un judecător să devină incompatibil și deci să nu mai poată participa la judecata unei cauze se cere ca acesta, să se fi spronunțat anterior, asupra vinovăției ori nevinovăției unei persoane. Faptul că un judecător participă, în cursul judecății, la soluționarea unor aspecte legate de cauză impuse de lege, dar care nu privesc fondul acesteia, exprimarea unui punct de vedere ce privește exclusiv acele aspecte nu echivalează cu o pronunțare anticipată, asupra vinovăției ori nevinovăției persoanei pe care urmează să o judece.

Pentru a opera cazul de incompatibilitate invocat este necesar ca judecătorul să se fi exprimat explicit asupra vinovăției ori nevinovăției în legătură cu cauza dedusă judecății și nu să se deducă din activități care sunt impuse de lege pentru soluționare, și a căror judecată, judecătorul nu o poate refuza. Faptul că judecătorii a căror recuzare se cere au participat la judecata unor cereri ori recursuri legate de starea de arest a inculpatului, ocazie cu care au motivat soluția pronunțată în limitele prevăzute de lege, nu echivalează cu o pronunțare anticipată asupra vinovăției și prin urmare nu poate constitui temei de recuzare. În consecință, neexistând dovezi care să justifice incompatibilitatea judecătorilor a căror recuzare se cere, urmează a se constata că recursul declarat de inculpat este nefondat și a fi respins ca atare, cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.D. împotriva încheierii nr.186 din 2 aprilie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Tg.Mureș, în dosarul nr.326/2004. Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 400.000 lei. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 5 aprilie 2004.