ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.06.2001

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 101/2004

HOTĂRÂRE
04.06.2001
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 101/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2001)

Asupra

recursului de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată la 11 decembrie 2000 la Tribunalul Caraș Severin–Reșița,

reclamanta AUTORITATEA PENTRU PRIVATIZARE ȘI ADMINISTRAREA PARTICIPAȚIILOR

STATULUI  a chemat în judecată pârâta S.C. F. S.A., solicitând obligarea

acesteia la plata sumei de 11.868.069 lei daune interese moratorii pentru plata

cu întârziere a dividendelor pentru exercițiul financiar al anului 1997,

calculate la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. la depozitele constituite

de persoanele juridice pe termen de un an.

Prin sentința

civilă nr. 334 pronunțată la 23 martie 2001 în dosarul nr. 8998/COM/2000,

tribunalul a respins acțiunea, cu motivarea că dividendele nu sunt purtătoare

de dobândă comercială.

Curtea

de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, prin

decizia civilă nr. 631/A pronunțată la 4 iunie 2001 a respins apelul declarat

de reclamantă împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Caraș Severin,

schimbând însă motivarea, în sensul că solicitarea reclamantei pentru acordarea

de daune interese moratorii la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. la

depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de un an, cu caracter

de despăgubiri și cu rolul de a repara prejudiciul suferit de creditor prin

întârzierea obligației, nu reprezintă dobânda legală prevăzută de art. 1088

alin. (1)  C. proc. civ.

La

această dobândă legală se referă alin. (2) al aceluiași text de lege, care

dispensează creditorul de justificarea pagubei, prezumând existența acesteia.

Împotriva acestei decizii,

reclamanta apelantă a declarat recurs, susținând în esență că daunele moratorii

pretinse i se cuvin fără a fi necesar să facă dovada prejudiciului, în baza

dispozițiilor art. 43 din C. com., la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D.

pentru depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de un an.

Recursul

reclamantei nu este fondat.

Instanța

de apel a reținut corect că acordarea despăgubirilor moratorii cu alt cuantum

decât dobânda legală pentru dividendele cuvenite exercițiului financiar al

anului 1997, în condițiile răspunderii prevăzute de art. 998 C. civ., nu poate

fi admisă, iar reclamanta nu a administrat probe din care să rezulte întrunirea

condițiilor acestei răspunderi.

În

aceste împrejurări, recursul declarat de reclamantă se privește ca nefondat și

în baza dispozițiilor art. 312  C. proc. civ., urmează să fie respins.

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de reclamanta AUTORITATEA PENTRU PRIVATIZARE ȘI

ADMINISTRAREA PARTICIPAȚIILOR STATULUI București, împotriva deciziei nr. 631/A

din 4 iunie 2001 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios

administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțata

în ședință publică, astăzi  15 ianuarie 2004.

Sursă