ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4855/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 145/D din 15

aprilie 2003, a Tribunalului Bacău, în temeiul dispozițiilor art. 393 și

următoarele C. proc. pen., s-a respins ca nefondată cererea de revizuire

formulată de către condamnatul G.C.M.

S-a dispus plata onorariului

apărătorului din oficiu, în sumă de 150.000 lei din fondul Ministerului

Justiției.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., a fost obligat revizuientul la plata sumei de 500.000 lei, cheltuieli

judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr. 90/D din 19 iunie 1996,

a Tribunalului Bacău, definitivă la 12 mai 1997 prin decizia Curții Supreme de

Justiție nr. 1149/1997, a fost condamnat revizuientul la pedeapsa de 20 ani

închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzut de

art. 174 – art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În noaptea de 6 iulie 1995, împreună

cu o altă persoană, inculpatul G.C.M., i-au cerut victimei M.M. să le dea bani

și, la refuzul acesteia, au ucis-o, tăindu-i gâtul.

Prin cererea de revizuire,

condamnatul a solicitat audierea de noi martori, cei audiați declarând mincinos

și efectuarea unui nou raport de necropsie.

Instanța de fond a apreciat că prin

cererea de revizuire condamnatul urmărește prelungirea probatoriului pentru

fapte deja cunoscute și verificate de instanțe, prin urmare, motivele invocate

nu se circumscriu celor expres și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel revizuientul.

Prin decizia nr. 228 din 3 iunie

2003, a Curții de Apel Bacău, secția penală, s-a respins apelul ca nefondat, în

temeiul dispozițiilor art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a dispus

avansarea onorariului apărătorului din oficiu în sumă de 200.000 lei din fondul

Ministerului Justiției, suma fiind inclusă în cea de 350.000 lei la plata

căreia a fost obligat revizuientul cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs, în termen legal condamnatul.

Recursul este nefondat, astfel după

cum se va arăta în continuare.

Din examinarea hotărârilor anterior

pronunțate, Curtea constată că s-a apreciat în mod corect faptul că prin

intermediul acestei căi extraordinare de atac nu se poate obține o prelungire a

probațiunii, martorii noi la care se face referire în cererea de revizuire

nefiind indicați pe parcursul judecării cauzei și că, pe de altă parte, nu

există hotărâri de condamnare a martorilor anterior audiați pentru săvârșirea infracțiunii

de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 C. pen., pentru a se putea invoca

motivul prevăzut de art. 394 lit. b) C. proc. pen.

Față de aceste considerente, în

temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul urmează a

fi respins ca nefondat.

În temeiul art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., recurentul va fi obligat la plata către stat a cheltuielilor

judiciare, onorariul apărătorului din oficiu, urmând a se avansa din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de condamnatul G.C.M. împotriva deciziei penale nr. 228 din 3 iunie

2003 a Curții de Apel Bacău, ca nefondat.

Obligă pe recurent să plătească

statului 650.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 150.000 lei, reprezentând

onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

29 octombrie 2003.