ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 82/2004

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 228 din 4 martie 2003, Tribunalul București, secția a II-a penală, a condamnat pe inculpații: - I.I.B. la 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen. În baza art. 61 C. pen., a fost revocat restul de 9 luni și 16 zile, rămas neexecutat, din pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 751/2000 a Tribunalului București, definitivă prin neapelare, iar după contopirea acestui rest cu pedeapsa aplicată în cauză, s-a dispus ca inculpatul să execute 7 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

- R.T. la 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 71 și art. 64 C. pen. În baza art. 61 C. pen., a fost revocat restul de un an, o lună și 15 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 917/2000 a Judecătoriei sector 3 București, care a fost contopit cu pedeapsa aplicată în cauză, urmând ca, în final, inculpatul să execute 7 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. Totodată, a fost menținută starea de arest a inculpaților și s-a dedus, din pedepsele aplicate, durata arestării preventive, de la 20 iulie 2002, la 4 martie 2003 pentru inculpatul I.I.B.

și de la 20 iulie 2002, la zi pentru inculpatul R.T. S-au reținut, în esență, următoarele: În ziua de 20 iulie 2002, pentru a-și procura bani să cumpere droguri, inculpații aflându-se într-un tramvai s-au hotărât să smulgă de la gâtul părții vătămate S.M.D.M. un lănțișor din aur. În momentul în care tramvaiul a oprit în stație, inculpatul I.I.B. a smuls lănțișorul de la gâtul părții vătămate, i l-a dat inculpatului R.T., după care au fugit.

Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr. 359 din 3 iulie 2003, admițând apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a schimbat încadrarea juridică a faptelor inculpaților după cum urmează: - pentru inculpatul I.I.B., din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., text de lege în baza căruia l-a condamnat la 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.; - pentru inculpatul R.T., din infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., text de lege în baza căruia l-a condamnat la 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

Totodată, a fost menținută starea de arest a inculpaților și s-a dedus durata arestării preventive a acestora de la 20 iulie 2002, la zi. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. Prin aceeași decizie, au fost respinse apelurile declarate de inculpați. Prin recursurile declarate, cei doi inculpați au solicitat reducerea pedepselor aplicate. Recursurile inculpaților nu sunt fondate. Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că faptele și vinovăția inculpaților au fost corect reținute de instanțe, care le-au dat o încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor legale. În raport de gradul de pericol social ridicat al infracțiunii, reflectat de modul în care inculpații au conceput și realizat tâlhăria (au smuls un lănțișor din aur, de la gâtul părții vătămate aflată într-un mijloc de transport în comun, pentru a-și putea cumpăra droguri), precum și datele ce caracterizează persoana inculpaților (ambii cu condamnări anterioare, inculpatul R.T.

fiind recidivist), rezultă că instanțele au făcut o justă și corectă individualizare a pedepselor aplicate, astfel că nu se impune reducerea acestora. Nefiind nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile inculpaților să fie respinse, ca nefondate, cu obligarea lor la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații I.I.B. și R.T., împotriva deciziei penale nr. 359 din 3 iulie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din pedepsele aplicate inculpaților, timpul arestării preventive de la 26 iulie 2002, la 8 ianuarie 2004. Obligă pe recurentul inculpat I.I.B. să plătească statului suma de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Obligă pe recurentul inculpat R.T. să plătească statului suma de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 ianuarie 2004.