ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3649/2008

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Tribunalul București, secția

I penală, prin sentința penală nr. 595 din 16 mai 2008, a condamnat pe

inculpatul I.F.G., la 7 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a

interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen.,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 37 lit. a), a art. 74 alin. (1) lit. c), a art. 76 alin. (1) lit.

a) și c), și art. 80 C. pen.

În baza dispozițiile art. 61

C. pen., s-a dispus revocarea liberării condiționate privind restul de pedeapsă

de 495 zile închisoare din pedeapsa aplicată inculpatului prin sentința penală nr.

2183 din 9 septembrie 2004 a Judecătoriei Sector 6 București, definitivă prin

decizia penală nr. 2433 din 20 decembrie 2004 a Curții de Apel București,

contopirea acestuia cu pedeapsa aplicată în cauză și executarea pedepsei cea

mai grea, 7 ani închisoare.

Inculpatul, în baza dispozițiile

art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a), a

art. 74 alin. (1) lit. c), a art. 76 alin. lit. d) și a art. 80 C. pen., a mai

fost condamnat la un an și 6 luni închisoare.

În baza dispozițiile art. 61

C. pen., s-a dispus revocarea liberării condiționate privind restul de pedeapsă

de 495 zile rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentința menționată,

definitivă prin decizia amintită, contopirea acestuia cu pedeapsa de un an și 6

luni închisoare și executarea pedepsei cea mai grea, un an și 6 luni

închisoare.

În baza dispozițiile art. 33

lit. a) și a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate

și executarea pedepsei cea mai grea, aceea de 7 ani închisoare și 2 ani

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a)

și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71

și a art. 64 lit. a) teza a II-a și a lit. b) C. pen.

În baza dispozițiile art. 17

alin. (1) și ale art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea,

în vederea distrugerii, a cantităților de 0,30 gr. heroină și 0,40 gr. heroină.

În baza dispozițiile art. 357

alin. (2) lit. e) C. proc. pen., s-a dispus restituirea, către inculpat, a

sumei de 870 lei consemnată la C.E.C. (recipisa nr. 2003608/1 din 6 martie 2008).

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut următoarea situație de fapt:

M.P.R., pentru a beneficia de

dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, la data de 28 februarie 2008, a

formulat un denunț, prin acesta el indicând că persoana de la care, începând cu

20 februarie 2008, cumpăra heroină, era G.

Ca atare, organul abilitat,

în baza ordonanței de delegare, a procedat la efectuarea activităților necesare

realizării acțiunii de prindere în flagrant a lui Ionescu F.G. (G.).

La 5 martie 2008, în

prezența martorului asistent S.C.A., M.P.R. a intrat în posesia sumei de 250

lei înseriată și marcată criminalistic, cu aceasta urmând să achite cumpărarea

a 5 doze de heroină.

Ulterior, respectivul,

telefonic, l-a contactat pe I.F.G., i-a spus să-i aducă 5 „tricouri”, întâlnirea

stabilindu-se pe str. Partizanilor din sectorul 6 al Capitalei.

Împreună cu martorul

asistent și cu polițiștii, denunțătorul s-a deplasat la adresa menționată, a

fost lăsat singur, supravegherea asigurându-se de un lucrător de poliție.

Inculpatul a predat

denunțătorului, după ce le-a scos din gură, 5 pungulițe din plastic, în

schimbul lor el primind 250 lei.

Atunci când a sesizat apropierea

lucrătorilor de poliție, inculpatul a fugit, în fugă el aruncând bancnotele primite.

Prins fiind, în fața lui s-au comparat seriile bancnotele lor și s-a constatat

că sunt identice cu cele individualizate anterior.

De asemenea, pe fiecare

bancnotă s-a constatat grafierea cuvântului „droguri”, iar pe palmele

inculpatului s-au evidențiat urme de praf galben, fluorescent.

La percheziția corporală,

asupra inculpatului s-au găsit 6 pungulițe din plastic ce conțineau o substanță

pulverulentă de culoare bej și suma de 870 lei.

Raportul de constatare

tehnico – științifică a înscris că cele 5 pungulițe vândute denunțătorului

cântăreau 0,40 gr. diacetilmorfină (substanță ce conține heroină).

Împotriva sentinței, inculpatul

a declarat apel, cale de atac motivată pe incidența, în cauză, a dispozițiile

art. 19 din Legea nr. 682/2002, întrucât după ce a fost condamnat a formulat

denunț privindu-l pe S.M.T., zis „H.”, acesta fiind trimis în judecată pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (2) și de art. 4 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000, precum și în ce privește nelegala ridicare a sumei de

870 lei găsită asupra sa cu ocazia percheziției corporale.

Curtea de Apel București, secția

a II-a penală, prin decizia penală nr. 181 din 30 iulie 2008, a admis apelul

formulat de inculpat, a desființat sentința și a reținut, la cele două infracțiuni

săvârșite de inculpat, aplicarea și a dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Nemulțumit de hotărârea

pronunțată în apel, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, cazul de

casare susținut fiind greșita aplicare a pedepsei în sensul consecințelor benefice

ale dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Recursul nu este fondat.

Instanța de apel, în

aplicarea dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 682/ 2002,

privind protecția martorilor, a constatat că inculpatul, prin informații cu

caracter determinant, a contribuit la trimiterea în judecată a unei persoane

pentru comiterea de infracțiuni în materia traficului și consumului ilicit de droguri

de mare risc, cu consecința reținerii în ce-l privește, a aplicării art. 19 din

legea menționată.

Dar, având în vedere

dispozițiile acestui text, comparativ cu limitele de pedeapsă stabilite de

textele incriminatoare [(10 ani la 20 de ani pentru infracțiunea prevăzută de

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000)] și [(2 la 5 ani închisoare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (2) din aceeași lege)], inculpatul fiind

recidivist postcondamnatoriu pentru infracțiunea de furt calificat, pedeapsa

aplicată fiindu-i suspendată condiționat, în orientarea la 7 ani închisoare,

alături de considerentele expuse, au fost avute în vedere circumstanțe

atenuante cu consecința stabilirii unei pedepse orientată spre minim.

Pentru considerentele

expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispozițiile art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a fi respins.

Conform dispozițiile art. 192

cu referire la art. 189 alin. (1) din același cod, inculpatul recurent va fi

obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul I.F.G. împotriva deciziei penale nr. 181 din 30

iulie 2008 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori

și de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 5 martie 2008 la 11

noiembrie 2008.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 275 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 75 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu

pentru termenele de judecată anterioare.

Onorariul în sumă de 75 lei,

pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 11 noiembrie 2008.