ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3649/2008

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția I penală, prin sentința penală nr. 595 din 16 mai 2008, a condamnat pe inculpatul I.F.G., la 7 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a), a art. 74 alin. (1) lit. c), a art. 76 alin. (1) lit. a) și c), și art. 80 C. pen. În baza dispozițiile art. 61 C. pen., s-a dispus revocarea liberării condiționate privind restul de pedeapsă de 495 zile închisoare din pedeapsa aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 2183 din 9 septembrie 2004 a Judecătoriei Sector 6 București, definitivă prin decizia penală nr. 2433 din 20 decembrie 2004 a Curții de Apel București, contopirea acestuia cu pedeapsa aplicată în cauză și executarea pedepsei cea mai grea, 7 ani închisoare.

Inculpatul, în baza dispozițiile art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a), a art. 74 alin. (1) lit. c), a art. 76 alin. lit. d) și a art. 80 C. pen., a mai fost condamnat la un an și 6 luni închisoare. În baza dispozițiile art. 61 C. pen., s-a dispus revocarea liberării condiționate privind restul de pedeapsă de 495 zile rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentința menționată, definitivă prin decizia amintită, contopirea acestuia cu pedeapsa de un an și 6 luni închisoare și executarea pedepsei cea mai grea, un an și 6 luni închisoare. În baza dispozițiile art. 33 lit. a) și a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate și executarea pedepsei cea mai grea, aceea de 7 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 64 lit. a) teza a II-a și a lit. b) C. pen. În baza dispozițiile art. 17 alin. (1) și ale art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea, în vederea distrugerii, a cantităților de 0,30 gr. heroină și 0,40 gr. heroină. În baza dispozițiile art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., s-a dispus restituirea, către inculpat, a sumei de 870 lei consemnată la C.E.C. (recipisa nr. 2003608/1 din 6 martie 2008). Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut următoarea situație de fapt: M.P.R., pentru a beneficia de dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, la data de 28 februarie 2008, a formulat un denunț, prin acesta el indicând că persoana de la care, începând cu 20 februarie 2008, cumpăra heroină, era G. Ca atare, organul abilitat, în baza ordonanței de delegare, a procedat la efectuarea activităților necesare realizării acțiunii de prindere în flagrant a lui Ionescu F.G.

(G.). La 5 martie 2008, în prezența martorului asistent S.C.A., M.P.R. a intrat în posesia sumei de 250 lei înseriată și marcată criminalistic, cu aceasta urmând să achite cumpărarea a 5 doze de heroină. Ulterior, respectivul, telefonic, l-a contactat pe I.F.G., i-a spus să-i aducă 5 „tricouri”, întâlnirea stabilindu-se pe str. Partizanilor din sectorul 6 al Capitalei. Împreună cu martorul asistent și cu polițiștii, denunțătorul s-a deplasat la adresa menționată, a fost lăsat singur, supravegherea asigurându-se de un lucrător de poliție. Inculpatul a predat denunțătorului, după ce le-a scos din gură, 5 pungulițe din plastic, în schimbul lor el primind 250 lei. Atunci când a sesizat apropierea lucrătorilor de poliție, inculpatul a fugit, în fugă el aruncând bancnotele primite.

Prins fiind, în fața lui s-au comparat seriile bancnotele lor și s-a constatat că sunt identice cu cele individualizate anterior. De asemenea, pe fiecare bancnotă s-a constatat grafierea cuvântului „droguri”, iar pe palmele inculpatului s-au evidențiat urme de praf galben, fluorescent. La percheziția corporală, asupra inculpatului s-au găsit 6 pungulițe din plastic ce conțineau o substanță pulverulentă de culoare bej și suma de 870 lei. Raportul de constatare tehnico – științifică a înscris că cele 5 pungulițe vândute denunțătorului cântăreau 0,40 gr. diacetilmorfină (substanță ce conține heroină).

Împotriva sentinței, inculpatul a declarat apel, cale de atac motivată pe incidența, în cauză, a dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, întrucât după ce a fost condamnat a formulat denunț privindu-l pe S.M.T., zis „H.”, acesta fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (2) și de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, precum și în ce privește nelegala ridicare a sumei de 870 lei găsită asupra sa cu ocazia percheziției corporale. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 181 din 30 iulie 2008, a admis apelul formulat de inculpat, a desființat sentința și a reținut, la cele două infracțiuni săvârșite de inculpat, aplicarea și a dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Nemulțumit de hotărârea pronunțată în apel, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, cazul de casare susținut fiind greșita aplicare a pedepsei în sensul consecințelor benefice ale dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002. Recursul nu este fondat. Instanța de apel, în aplicarea dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 682/ 2002, privind protecția martorilor, a constatat că inculpatul, prin informații cu caracter determinant, a contribuit la trimiterea în judecată a unei persoane pentru comiterea de infracțiuni în materia traficului și consumului ilicit de droguri de mare risc, cu consecința reținerii în ce-l privește, a aplicării art. 19 din legea menționată.

Dar, având în vedere dispozițiile acestui text, comparativ cu limitele de pedeapsă stabilite de textele incriminatoare [(10 ani la 20 de ani pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000)] și [(2 la 5 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (2) din aceeași lege)], inculpatul fiind recidivist postcondamnatoriu pentru infracțiunea de furt calificat, pedeapsa aplicată fiindu-i suspendată condiționat, în orientarea la 7 ani închisoare, alături de considerentele expuse, au fost avute în vedere circumstanțe atenuante cu consecința stabilirii unei pedepse orientată spre minim. Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., urmează a fi respins. Conform dispozițiile art. 192 cu referire la art. 189 alin. (1) din același cod, inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.F.G. împotriva deciziei penale nr. 181 din 30 iulie 2008 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 5 martie 2008 la 11 noiembrie 2008. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 275 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru termenele de judecată anterioare. Onorariul în sumă de 75 lei, pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 noiembrie 2008.