ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1280/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1280/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursurilor de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la
Tribunalul Dolj la data de 12 februarie 2002, reclamantul N.V. a chemat în
judecată Regia Tutunului și Ministerul Agriculturii, Mediului și Apelor cerând
ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze certificatul de atestare a
dreptului de proprietate seria M 07 nr. 2404/1999 pe care îl deține Regia
Tutunului, pentru terenul de 7000 mp care i-a aparținut.
În motivare a mai arătat că în actul
de proprietate nu sunt indicați vecinii și suprafața de teren nu este corect
stabilită.
Prin sentința civilă nr. 135/2002,
Tribunalul Dolj și-a declinat în baza art. 3 pct. 1 C. proc. civ., competența
în favoarea Curții de Apel Craiova.
Prin decizia civilă nr. 109 din 28
iunie 2002, Curtea de Apel Craiova care a avut în vedere că a fost investită cu
judecarea unui apel a admis apelul, a schimbat sentința, în sensul că a
caracterizat temeiul juridic al acțiunii ca fiind Legea nr. 10/2001. A dispus
efectuarea unei expertize tehnice fixând termen de judecată cu citarea
părților.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut în esență că reclamantul a cumpărat de la Primăria Calafat un teren în
suprafață de 7000 mp în data de 24 august 1935 în speță legea aplicabilă fiind
Legea nr. 10/2001.
Prin decizia nr. 241 de la 18
decembrie 2002, Curtea de Apel Craiova a admis acțiunea, a obligat pârâtele să
restituie reclamantului suprafața de 2713 mp situată în Calafat cu
vecinătățile:
N – Uscătoria de Tutun Calafat
E – Str. 1 Decembrie
S – rest teren proprietatea
reclamantului
V – Str. T. Vladimirescu
A constatat că restul suprafeței de
4287 mp este ocupat de pârâta Regia Tutunului, Uscătoria Calafat și are o
valoare de 783.639.900 lei pentru care urmează a i se stabili măsuri
reparatorii conform Legii nr. 10/2001.
A respins cererea pentru cheltuieli
de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut în esență că terenul în suprafață de 7000 mp a fost cumpărat de
reclamant în data de 24 august 1935 fiind în parte ocupat de pârâta Uscătoria
de Tutun Calafat și doar suprafața de 2713,2 mp în partea de sud poate fi restituită
pentru restul fiind calculată contravaloarea.
Împotriva acestei decizii pârâții
D.G.F.P. Dolj în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor Publice, Primăria
Municipiului Calafat, S.N.T.R. S.A. și Ministerul Agriculturii, Alimentației și
Pădurilor, cât și reclamantul N.V. au formulat recurs.
I. Pârâta D.G.F.P. Dolj în nume
propriu și pentru Ministerul Finanțelor Publice a invocat motivele de casare
prevăzute de art. 304 pct. 3, 8 și 9 C. proc. civ.
Hotărârea este criticată pentru că
pe de o parte instanța a judecat un apel pe care reclamantul nu l-a declarat și
pe de altă parte pentru că cerându-se anularea unui act administrativ secția
civilă nu era competentă.
Mai este criticată hotărârea pentru
că este dată cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001.
II. Pârâta Primăria municipiului
Calafat a formulat recurs fără a indica vreun motiv de casare, criticile
formulate putând fi încadrate în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticând
hotărârea în esență pentru greșita aplicare a dispozițiilor Legii nr. 10/2001.
III. S.N.T.R. a formulat recurs
întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 pct. 3, 8, 9, și 10 C. proc. civ.,
criticând hotărârea în esență pentru că reclamantul nu a declarat apel, secția
civilă nu era competentă să soluționeze cererea de anulare a unui act cât și
pentru greșita aplicare a dispozițiilor Legii nr. 10/2001.
IV. Pârâtul Ministerul Agriculturii,
Alimentației și Pădurilor a formulat recurs invocând motivele de casare
prevăzute de art. 304 pct. 7 și 10 C. proc. civ., criticând hotărârea în esență
pentru greșita aplicare a Legii nr. 10/2001.
V. Reclamantul N.V. a solicitat prin
cererea de recurs acordarea cheltuielilor de judecată.
În ce privește recursurile
pârâților, sunt întemeiate urmând a fi admise în limitele și pentru
considerentele ce vor urma.
Reclamantul invocă actul de
vânzare-cumpărare întocmit de autorul său N.C. în data de 24 august 1935 fără a
depune certificatul de moștenitor fiind neclar în același timp dacă N.C. este
unul și același cu N.H.
Deși în dosarul Tribunalului Dolj,
cât și în dosarul Curții de Apel Craiova nr. 2769/CIV/2002 sunt acte din care
reiese că reclamantul a optat pentru Legea nr. 18/1991 pentru valorificarea
drepturilor sale, instanța apreciind că sunt incidente dispozițiile Legii nr.
10/2001 nu a analizat pretențiile reclamantului în raport de normele imperative
cuprinse în această lege și în normele metodologice.
De asemenea, prin acțiunea
introductivă s-a arătat că pe rolul Tribunalului Dolj se află dosarul nr.
8961/2001 privind retrocedarea acestui teren (fiind la dosar și certificatul
Tribunalului) dosar nr. 2769/CIV/2002 Curtea de Apel Craiova.
Deși investită prin declinare în
baza art. 3 pct. 1 C. proc. civ., instanța a apreciat că se află în situația
judecării apelului declarat de reclamant fiind neclar dacă reclamantul a
declarat sau nu apel, iar cadrul procesual stabilit prin acțiunea introductivă
fiind altul cu ocazia pronunțării deciziei nr. 241/2002 figurând pârâți și
Primăria municipiului Calafat și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
În rejudecare instanța de trimitere
eventual după administrarea de probe noi urmează să aibă în vedere aceste
aspecte analizând și celelalte critici formulate de pârâți.
Cu referire la recursul
reclamantului N.V. Prin petiția aflată la dosar, și înregistrată la 2 februarie
2002 recurentul-reclamant a retras recursul.
În conformitate cu dispozițiile art.
246 alin. (1) și (2) C. proc. civ. „reclamantul poate să renunțe oricând la
judecată”.
Conform principiului
disponibilității părțile pot dispune de obiectul litigiului și de mijloacele de
apărare conferite de lege, pot exercita căile de atac, pot renunța la căile de
atac. El este unul din principiile care guvernează procesul civil.
Așa fiind, urmează a se lua act de
renunțarea la judecata recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de
pârâții D.G.F.P. Dolj în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor Publice,
Primăria municipiului Calafat, S.N.T.R. S.A. și Ministerul Agriculturii,
Alimentației și Pădurilor împotriva deciziei nr. 241 din 18 decembrie 2002 a
Curții de Apel Craiova, secția civilă.
Casează decizia atacată și trimite
cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova.
Ia act de retragerea recursului
reclamantului N.V. împotriva aceleiași decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 13 februarie 2004.