ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6367/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6367/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Deliberând asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința civilă nr. 432 din 28
aprilie 2006, Tribunalul Dolj a respins contestația formulată de reclamanta
P.E., în contradictoriu cu pârâții Consiliul județean Dolj și Primăria
municipiului Craiova, împotriva dispoziției nr. 25 din 1 februarie 2006 emisă
de Președintele Consiliului județean Dolj.
Pentru a pronunța această hotărâre,
tribunalul a reținut că prin dispoziția contestată a fost respinsă cererea de
restituire în natură a terenului situat în Craiova, cu motivarea că restituirea
în natură nu este posibilă pentru terenul în suprafața de 147 mp care se află
în domeniul public al județului Dolj, pentru că este ocupat de construcțiile
aferente Hotelului Parc din Craiova. Pentru terenul în suprafață de 204 mp care
nu este deținut de Consiliul județean Dolj, dosarul a fost înaintat spre
soluționare Primăriei Craiova. S-au propus măsuri reparatorii în echivalent, în
condițiile legii speciale, numai pentru suprafața de 147 mp teren.
A reținut tribunalul, că reclamanta
a depus la dosar un raport de expertiză efectuat în dosarul nr. 5384/2000 al
Tribunalului Dolj, din care rezultă că suprafața de 351 mp teren se suprapune
parțial cu terenul în suprafața de 204 mp deținut de S.D. și că terenul în
suprafața de 147 mp a fost corect identificat de pârâtul Consiliul județean
Dolj.
Față de aceste împrejurări,
susținerea pârâtului Consiliului județean Dolj că nu deține întreaga suprafață
de 351 mp teren și că numai terenul în suprafață de 147 mp este inclus în
domeniul public este întemeiată.
De altfel, reclamanta, fără să
conteste identificarea terenului, și-a exprimat nemulțumirea față de aparentele
contradicții între dispoziția nr. 7441 din 15 octombrie 2002 prin care Primarul
municipiului Craiova a înaintat dosarul către SC P.T. SA și dispoziția
contestată, însă faptul că primăria nu a identificat corect imobilul și nu a
stabilit situația lui juridică nu poate fi imputat Consiliului județean Dolj.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia
civilă nr. 899 din 22 noiembrie 2006, a admis apelul declarat de reclamantă și
a schimbat sentința apelată, în sensul că a admis contestația formulată de
reclamantă, a anulat dispoziția nr. 25 din 1 februarie 2006 emisă de
Președintele Consiliului județean Dolj și a constatat că reclamanta este
îndreptățită la măsuri reparatorii în echivalent pentru terenul în suprafața de
351 mp, expropriat prin Decretul nr. 102 din 20 martie 1965.
Instanța de apel a reținut, în
esență, că apelanta-reclamantă a făcut dovada dreptului de proprietate asupra
terenului în suprafață de 351 mp, care a aparținut soțului său și a fost
preluat de stat prin expropriere. Terenul aparține domeniului public al
județului Dolj și este deținut de SC H.P., care îl are în administrare.
Susținerea pârâtului Consiliul
județean Dolj că se află în administrarea SC H.P. numai suprafața de 147 mp
teren nu este întemeiată, deoarece prin dispozițiile 7441 din 15 octombrie 2002
și 312 din 29 noiembrie 2002, emise de Primăria municipiului Craiova și SC P.T.
SA se confirmă că terenul este deținut de SC P.T. SA, iar prin adresa nr. 8786
din 9 noiembrie 2004, chiar pârâtul Consiliul județean Dolj îi face cunoscut
reclamantei că terenul face parte din domeniul public al județului Dolj, este
deținut de SC P.T. SA și consiliul județean este unic acționar la această
societate.
S-a mai reținut, că și din raportul
de evaluare întocmit pentru acordarea avizelor prevăzute de art. 29 și art. 33
din Legea nr. 10/2001, rezultă că terenul este situat în întregime în incinta
SC H.P. S.A., iar aceste probatorii se coroborează cu concluziile rapoartelor
de expertiză tehnică extrajudiciare aflate la filele 96 și 97 dosar. De aceea,
pârâtul Consiliul județean Dolj are obligația să recunoască dreptul reclamantei
la măsuri reparatorii pentru întreaga suprafață de 351 mp teren, iar faptul că
o parte din teren se suprapune cu terenul deținut de o altă persoană fizică
este irelevant, deoarece reclamanta solicită măsuri reparatorii în echivalent
și nu restituirea în natură.
Ambele pârâte au calitate procesuală
și, pentru că reclamanta nu a cerut restituirea în natură, acordarea măsurilor
reparatorii se face după procedura specială stabilită prin Titlul VII al Legii
nr. 247/2005. Nici uneia dintre pârâte nu îi incumbă obligația efectivă
stabilită conform Legii nr. 10/2001.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs pârâtul Consiliul județean Dolj care, invocând art. 304 pct. 7 și 9 C.
proc. civ., a arătat că, deși în finalul considerentelor instanța de apel
„recunoaște” că o parte din teren se suprapune cu terenul deținut de o altă persoană,
reține în mod nelegal că acest aspect este irelevant.
A susținut recurentul că, față de
art. 25 din Legea nr. 10/2001, republicată, care prevede că unitatea
deținătoare este obligată să se pronunțe prin dispoziție sau decizie, Consiliul
județean Dolj nu se putea pronunța decât cu privire la suprafața de 147 mp
teren care se află în domeniul public. Pentru restul terenului, în suprafață de
204 mp, care nu se află în administrarea Consiliului județean Dolj, singura
soluție legală era restituirea dosarului la Primăria Craiova, așa cum s-a
hotărât prin dispoziția contestată.
Motivarea deciziei atacate este
contradictorie, deoarece, pe de o parte se reține că întreaga suprafață de 351
mp teren aparține domeniului public al județului Dolj, iar pe de altă parte se
recunoaște că o parte din teren este deținută de o persoană fizică.
Or, „așa cum rezultă din toate
documentele existente la dosar”, Consiliul județean Dolj are calitate de
deținător numai pentru suprafața de 147 mp teren. Faptul că Primăria municipiului
Craiova a înaintat notificarea către SC P.T. SA nu poate să ducă la concluzia
că terenul aparține domeniului public al județului Dolj.
A mai arătat recurentul, că SC P.T.
SA, prin adresa nr. 1663 din 7 noiembrie 2005, a precizat că deține numai
suprafața de 147 mp teren și că diferența de 204 mp a fost atribuită numitului
S.D. prin decizia nr. 3299 din 10 iunie 1997 a Curții de Apel Craiova, iar în
adresa nr. 8786 din 9 noiembrie 2004 a Consiliului județean Dolj nu se
menționează că suprafața de 351 mp teren se include în domeniul public. Terenul
deținut de S.D., conform deciziei nr. 3299 din 10 iunie 1997 a Curții de Apel
Craiova se suprapune cu terenul care face obiectul pricinii și este identificat
prin schița de la fila 37 din dosarul primei instanțe.
Faptul că obligația efectivă de
acordare a măsurilor prin echivalent nu incumbă Consiliului județean Dolj nu
are relevanță, deoarece autoritatea administrativă nu poate propune acordarea
de măsuri reparatorii pentru o suprafață de teren pe care nu o deține, iar
intimata-reclamantă a recunoscut că S.D. a fost pus în posesie cu acest teren.
Intimata P.E. a depus întâmpinare,
prin care a cerut să se respingă recursul, arătând că numitul S.D. nu s-a
judecat cu intimata-reclamantă și că nu a recunoscut, ci a constatat că acesta
a fost pus în posesie pe un teren care nu îi aparține, iar „juriștii recurentei
nu vor să facă lumină în acest caz”.
Analizând recursul, în limita
criticilor formulate care fac posibilă încadrarea în art. 304 pct. 7 și 9 C.
proc. civ., se constată că este întemeiat.
Decizia atacată cuprinde motive
contradictorii, deoarece instanța de apel reține ca dovedită atât împrejurarea
că întreaga suprafață de 351 mp teren este deținută de SC H.P. SA, cât și
faptul că parte din această suprafață de teren se suprapune cu terenul deținut
de numitul S.D.
Greșit s-a reținut că această
suprapunere este irelevantă din punct de vedere juridic.
În prezenta cauză este stabilit
dreptul intimatei-reclamante la măsuri reparatorii pentru suprafața de 351 mp
teren, drept necontestat de pârât, însă, pentru existența calității consiliului
județean de entitate obligată să propună acordarea de măsuri reparatorii, este
esențial să se stabilească dacă la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001
întreaga suprafață de 351 mp teren, preluată de stat de la soțul reclamantei,
era deținută de SC H.P. SA, pentru că, potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr.
10/2001, președintele consiliului județean emite dispoziție motivată numai în
cazul imobilelor deținute de județ ca unitate administrativ-teritorială.
Or, această împrejurare nu a fost pe
deplin stabilită.
Față de susținerile
recurentului-pârât că din terenul care face obiectul notificării suprafața de
204 mp nu este deținută de SC H.P. SA, fiind dobândită de numitul S.D. prin
decizia civilă nr. 3299 din 10 iunie 1997 a Curții de Apel Craiova, aflată la
fila 37 din dosarul tribunalului și de faptul că prima instanță a reținut pe
baza unor expertize extrajudiciare că terenul dobândit de numitul S.D. se
suprapune cu cel care face obiectul pricinii, se impune efectuarea unei
expertize tehnice, pentru ca expertul, pe baza actelor de proprietate
prezentate de reclamantă, să stabilească amplasamentul terenului preluat de la
soțul acesteia.
În raport de conținutul deciziei
civile nr. 3299 din 10 iunie 1997 a Curții de Apel Craiova, în care există
precizarea că terenul în suprafață de 204 mp pentru care a fost admisă acțiunea
în revendicare formulată de S.D. este situat tot în incinta SC H.P. SA și de
expertiza menționată în dispozitivul acestei decizii, expertul urmează să
stabilească amplasamentul acestei suprafețe de teren, dacă acest teren se
suprapune cu parte din terenul care face obiectul pricinii și dacă toate
suprafețele de teren solicitate de intimata-reclamantă și S.D. sunt în incinta
SC H.P. SA.
Aceste împrejurări sunt esențiale
pentru a se putea hotărî dacă pentru suprafața de 204 mp teren, obligat să facă
propunerea de acordare de măsuri reparatorii este recurentul, așa cum a
susținut intimata-reclamantă, ori Primăria municipiului Craiova, așa cum s-a
dispus prin dispoziția contestată și s-a reținut prin sentința tribunalului.
De aceea, se va admite recursul
declarat de pârât, va fi casată decizia atacată și, pentru că, potrivit art.
314 C. proc. civ., Înalta Curte hotărăște asupra fondului pricinii numai în
scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin
stabilite, se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu ocazia rejudecării se va
administra proba cu expertiză tehnică pentru stabilirea împrejurărilor
menționate și se vor avea în vedere toate mijloacele de apărare invocate de
părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul
Consiliul județean Dolj împotriva deciziei nr. 899 din 22 noiembrie 2006,
pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă, pe care o casează.
Trimite cauza spre rejudecare,
aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 octombrie
2007.