ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 142/2004

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 515 din 24

aprilie 2002 pronunțată de Tribunalul Vaslui a fost respinsă ca tardiv

formulată contestația numitei H.L. împotriva dispoziției nr. 271 emisă la data

de 11 octombrie 2001 de Primarul orașului Negrești.

Instanța a reținut că reclamanta a formulat

notificare în temeiul prevederilor Legii nr. 10/2001, solicitând să-i fie

restituit terenul în suprafață de 550 mp situat în orașul Negrești, județul

Vaslui, care i-a fost expropriat în anul 1989.

Prin dispoziția nr. 271 din 11 octombrie

2001, Primarul orașului Negrești a respins cererea de restituire în natură și a

înaintat notificarea la Prefectura Vaslui în vederea acordării de despăgubiri

bănești.

Reclamanta a contestat la data de 26

februarie 2002 această dispoziție la Tribunalul Vaslui. Or, cum dispoziția

administrativă fusese comunicată reclamantei la data de 12 octombrie 2001, s-a

apreciat că în raport de termenele de 60 și respectiv 30 de zile prevăzute de

art. 24 din Legea nr. 10/2001, contestația este tardiv formulată.

Apelul declarat de contestatoare

împotriva acestei sentințe, prin care a susținut că au fost respectate

termenele prevăzute de Legea nr. 10/2001, a fost respins, cu o motivare

asemănătoare celei a instanței de fond, de către Curtea de Apel Iași, prin

decizia civilă nr. 30 din 20 septembrie 2002.

Contestatoarea a formulat recurs

împotriva deciziei, criticând-o în sensul prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. și susținând că în mod greșit i-a fost respinsă cererea ca tardivă. A

arătat că a mai formulat o notificare la data de 13 noiembrie 2001, moment în

raport de care urmează să se recalculeze termenele legale.

Contestatoarea a depus la dosarul cauzei

înscrisuri conform art. 305 C. proc. civ.

Examinând întregul material probator

administrat în cauză, Curtea reține că recursul este nefondat. Ambele instanțe

au reținut în mod corect cronologia actelor juridice și a operațiunilor

procedurale relevante, în raport de care contestația formulată este într-adevăr

tardivă.

Dispoziția administrativă de respingere a

cererii de restituire în natură a fost primită de contestatoare la data de 12

octombrie 2001, împrejurare care este dovedită și necontestată. Din acel moment

contestatoarea avea la dispoziție, potrivit prevederilor art. 24 din Legea nr.

10/2001, un termen de 60 de zile pentru a-și exprima punctul de vedere, lipsa

răspunsului echivalând cu neacceptarea ofertei.

Acest termen a expirat la 12 decembrie

2001, moment în care a început să curgă cel de-al doilea termen, de 30 de zile,

prevăzut de art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, pentru atacarea în

justiție a dispoziției administrative.

Or, cum acest termen a expirat la data de

12 ianuarie 2001, formularea contestației abia la 26 februarie 2002 este vădit

tardivă.

În legătură cu susținerea (făcută pentru

prima dată în recurs) cu privire la existența unei a doua notificării, la 13

noiembrie 2001, la dosar s-a depus o copie a acesteia, din care rezultă că este

vorba despre o cerere privind eliberarea unui titlu de proprietate, formulată

de o altă persoană – Hanganu Gheorghe, deci fără nici o relevanță în cauză.

Așa fiind, cum hotărârile pronunțate sunt

legale și temeinice, recursul va fi respins ca nefondat conform prevederilor

art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de contestatoarea H.L. împotriva deciziei nr. 30 din 20 septembrie

2002 a Curții de Apel Iași, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2004.