ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2220/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Judecătoria Tg. Jiu, prin sentința

penală nr. 1590 din 2 mai 2001, a condamnat pe inculpata

G.E.

la 6 luni închisoare, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru infracțiunea de trecere

frauduloasă a frontierei de stat, prevăzută de art. 72 lit. b) din Legea nr.

56/1992, cu aplicarea art. 74 – art. 76 lit. a) și art. 81 C. pen.

S-a reținut că, în ziua de 1

februarie 2000, inculpata împreună cu alte două persoane, a trecut fraudulos

frontiera de stat din Bulgaria în Grecia, fiind reținută de autoritățile

grecești.

Tribunalul Gorj, prin decizia penală

nr. 722 din 3 septembrie 2001 a admis apelul procurorului și a majorat pedeapsa

la un an închisoare, menținând celelalte dispoziții ale sentinței penale.

Decizia a rămas definitivă prin

nerecurare.

În baza art. 409 și a art. 410 alin.

(1) pct. 3 teza I C. proc. pen., a declarat recurs în anulare împotriva celor

două hotărâri, pentru faptul că inculpata a fost condamnată pentru o faptă care

nu era prevăzută de legea penală.

S-a arătat că cele două hotărâri au

fost pronunțate cu încălcarea legii.

Potrivit art. 72 lit. b) din Legea

nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României, astfel cum a fost modificată

prin O.U.G. nr. 80 din 4 iunie 1999, publicată în M. Of. nr. 396 din 27 august

2000, în vigoare la data judecării în fond a cauzei, constituia infracțiune

intrarea sau ieșirea din țară prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat,

printre altele, de către două sau mai multe persoane împreună și se pedepsea cu

închisoarea de la 2 la 7 ani.

Actul normativ menționat a

reglementat doar regimul frontierei de stat a României, astfel că, „intrarea

sau ieșirea din țară” se referea numai la teritoriul național și frontiera

acestuia.

Din economia textului, rezultă că

legiuitorul nu a încriminat și fapta cetățeanului român care trece ilegal

frontiera unui stat străin.

Introducerea sau ieșirea dintr-un

stat străin prin trecerea ilegală a frontierei acestuia a fost încriminată prin

art. 1 din O.U.G. nr. 112 din 3 august 2001, publicată în M. Of. nr. 549 din 3

septembrie 2001, adoptată prin Legea nr. 252 din 29 aprilie 2002, publicată în

M. Of. nr. 307 din 9 mai 2002, norme care produc efecte numai pentru viitor.

Ca atare, la 1 februarie 2000, fapta

inculpatei nu era încriminată de legea penală.

În consecință, fapta nefiind

prevăzută de legea penală, conform art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 alin. (1)

lit. b) C. proc. pen., se impunea achitarea acesteia.

Procurorul general a solicitat

admiterea recursului în anulare, casarea hotărârii și rejudecarea cauzei.

Recursul în anulare este întemeiat.

Într-adevăr, analiza actelor

normative încriminatorii a faptei de trecere ilegală a frontierei de stat arată

că la data de 1 februarie 2000 când inculpata a comis fapta ce i se impută,

aceasta nu era încriminată, încriminarea intervenind mult mai târziu, la 3

septembrie 2001.

În atare situație, instanțele ar fi

trebuit să achite pe inculpată, fapta sa nefiind prevăzută de legea penală.

Neprocedând așa, Judecătoria Tg. Jiu

și Tribunalul Gorj au pronunțat hotărâri netemeinice și nelegale, ceea ce va

face Înalta Curte să privească recursul în anulare, de față, ca întemeiat și

să-l admită ca atare, casând hotărârile și, rejudecând cauza, să achite, pe

inculpata G.E., în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1)

lit. b) C. proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 72 lit. b) din

Legea nr. 56/1992.

Văzând și reglementarea privitoare

la apărarea din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în anulare declarat

de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție împotriva sentinței penale 1590 din 2 mai 2001 a Judecătoriei Târgu

Jiu și deciziei penale nr. 722 din 3 septembrie 2001 a Tribunalului Gorj,

privind pe inculpata G.E.

Casează hotărârile sus-menționate și

rejudecând:

În baza art. 11 pct. 2 lit. a),

raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpata G.E.

pentru infracțiunea prevăzută de art. 72 lit. b) din Legea nr. 56/1992.

Onorariul în sumă de 400.000 lei

pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

23 aprilie 2004.