ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2220/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Judecătoria Tg. Jiu, prin sentința penală nr. 1590 din 2 mai 2001, a condamnat pe inculpata G.E. la 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prevăzută de art. 72 lit. b) din Legea nr. 56/1992, cu aplicarea art. 74 – art. 76 lit. a) și art. 81 C. pen. S-a reținut că, în ziua de 1 februarie 2000, inculpata împreună cu alte două persoane, a trecut fraudulos frontiera de stat din Bulgaria în Grecia, fiind reținută de autoritățile grecești. Tribunalul Gorj, prin decizia penală nr. 722 din 3 septembrie 2001 a admis apelul procurorului și a majorat pedeapsa la un an închisoare, menținând celelalte dispoziții ale sentinței penale.

Decizia a rămas definitivă prin nerecurare. În baza art. 409 și a art. 410 alin. (1) pct. 3 teza I C. proc. pen., a declarat recurs în anulare împotriva celor două hotărâri, pentru faptul că inculpata a fost condamnată pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală. S-a arătat că cele două hotărâri au fost pronunțate cu încălcarea legii. Potrivit art. 72 lit. b) din Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 80 din 4 iunie 1999, publicată în M. Of. nr. 396 din 27 august 2000, în vigoare la data judecării în fond a cauzei, constituia infracțiune intrarea sau ieșirea din țară prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat, printre altele, de către două sau mai multe persoane împreună și se pedepsea cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Actul normativ menționat a reglementat doar regimul frontierei de stat a României, astfel că, „intrarea sau ieșirea din țară” se referea numai la teritoriul național și frontiera acestuia. Din economia textului, rezultă că legiuitorul nu a încriminat și fapta cetățeanului român care trece ilegal frontiera unui stat străin. Introducerea sau ieșirea dintr-un stat străin prin trecerea ilegală a frontierei acestuia a fost încriminată prin art. 1 din O.U.G. nr. 112 din 3 august 2001, publicată în M. Of. nr. 549 din 3 septembrie 2001, adoptată prin Legea nr. 252 din 29 aprilie 2002, publicată în M. Of. nr. 307 din 9 mai 2002, norme care produc efecte numai pentru viitor. Ca atare, la 1 februarie 2000, fapta inculpatei nu era încriminată de legea penală.

În consecință, fapta nefiind prevăzută de legea penală, conform art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., se impunea achitarea acesteia. Procurorul general a solicitat admiterea recursului în anulare, casarea hotărârii și rejudecarea cauzei. Recursul în anulare este întemeiat. Într-adevăr, analiza actelor normative încriminatorii a faptei de trecere ilegală a frontierei de stat arată că la data de 1 februarie 2000 când inculpata a comis fapta ce i se impută, aceasta nu era încriminată, încriminarea intervenind mult mai târziu, la 3 septembrie 2001. În atare situație, instanțele ar fi trebuit să achite pe inculpată, fapta sa nefiind prevăzută de legea penală. Neprocedând așa, Judecătoria Tg.

Jiu și Tribunalul Gorj au pronunțat hotărâri netemeinice și nelegale, ceea ce va face Înalta Curte să privească recursul în anulare, de față, ca întemeiat și să-l admită ca atare, casând hotărârile și, rejudecând cauza, să achite, pe inculpata G.E., în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 72 lit. b) din Legea nr. 56/1992. Văzând și reglementarea privitoare la apărarea din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței penale 1590 din 2 mai 2001 a Judecătoriei Târgu Jiu și deciziei penale nr. 722 din 3 septembrie 2001 a Tribunalului Gorj, privind pe inculpata G.E. Casează hotărârile sus-menționate și rejudecând: În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpata G.E. pentru infracțiunea prevăzută de art. 72 lit. b) din Legea nr. 56/1992. Onorariul în sumă de 400.000 lei pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 23 aprilie 2004.