ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1108/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1108/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Deliberând asupra recursurilor de
față constată:
Prin sentința penală nr. 222 din 27
martie 2001 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, au fost
condamnați următorii inculpați:
E.F. la 8 ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și
i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., prin schimbarea încadrării
juridice conform art. 334 C. proc. pen., din infracțiunea prevăzută de art. 208
alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și i) și alin. (3) C. pen., cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 116 C.
pen., pentru 2 ani după executarea pedepsei.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art.
64 C. pen.
Conform art. 88 C. pen., s-a dedus
din pedeapsă durata arestării preventive de la 23 noiembrie 1999 la zi.
G.N.L. la 5 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1)
lit. a) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art.
64 C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus
arestarea preventivă de la 23 noiembrie 1999 la zi.
B.Z.R. la 3 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) și
art. 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64
C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus
arestarea preventivă de la 23 noiembrie 1999 până la 21 ianuarie 2000.
I.M. la 3 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) și
art. 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art.
64 C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus
arestarea preventivă de la 23 noiembrie 1999 la zi.
U.N.C. la 6 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1)
lit. a) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art.
64 C. pen.
În baza art. 14 și art. 346 C. proc.
pen., inculpații au fost obligați în solidar la plata despăgubirilor civile
după cum urmează:
- inculpații E.F., B.Z.R. și G.N.L.
la 22.000.00 lei către partea civilă C.Șt.;
- inculpații E.F., I.M. și U.N.C. la
4.000.00 lei către partea civilă D.L.;
- inculpații E.F. și G.N.L. la
5.000.00 lei către partea civilă A.B.;
Inculpatul E.F. a fost obligat la
plata următoarelor despăgubiri:
- 5.000.000 lei către partea civilă
B.P.;
- 45.000.000 lei către partea civilă
L.A.;
- 15.000.000 lei către partea civilă
C.Z.;
- 8.000.000 lei către partea civilă
L.D.
Fiecare inculpat a fost obligat la
plata cheltuielilor judiciare către stat.
În fapt s-au reținut următoarele:
La data de 10 septembrie 1999
inculpații E.F., Z.R., G.L. și U.C. împreună cu D.C. zis „R.” , în baza unei
înțelegeri prealabile au pătruns prin efracție în locuința părții vătămate
C.A., dar au auzit un zgomot și au fugit.
Ulterior și-au dat seama că în
apartament se afla un câine pechinez și după aproximativ 15 minute inculpații
E., G. și U. precum și numitul D.C. s-au întors în apartament, iar inculpatul
B.R. a rămas în fața locului.
Cei patru făptuitori au sustras mai
multe bijuterii, bani, îmbrăcăminte, un radio-casetofon auto, o combină
muzicală, 2 telefoane și alte bunuri. Toate obiectele au fost puse în două
genți de voiaj luate din apartament, fiind transportate la locuința
inculpatului G.L. unde au fost împărțite.
Mai multe bunuri din cele sustrase
au fost găsite cu ocazia perchezițiilor efectuate la domiciliile inculpaților
G. și B. și au fost restituite părții vătămate.
Inculpatul U.C. a vândut un aparat
telefonic și o geacă din piele cu suma de 1.500.000 lei martorului T.M., fără
a-i spune care este proveniența bunurilor. Acestea au fost recuperate și au
fost de asemenea restituite părții vătămate.
Inculpatul U. s-a autodenunțat și a
colaborat cu poliția pentru prinderea celorlalți făptuitori.
Față de numitul D.C. cercetările au
fost dispuse.
Partea vătămată C.Șt. s-a constituit
parte civilă cu suma de 22.000.000 lei reprezentând c/v bunurilor care nu i-au
fost restituite.
La data de 28 octombrie 1999
inculpații E.F., I.M. și U.C. s-au deplasat cu un taximetru, condus de Ș.A.,
zis L., pe Bd. Ferdinand. Inculpatul I. a rămas în mașină, iar ceilalți doi au
intrat în blocul E 2, sc. B, au forțat ușa apartamentului 1 în care locuia
partea vătămată D.L. și au sustras un televizor color marca Panasonic, mai
multe bijuterii și o sumă de bani, bunuri pe care le-au transportat cu taxiul
la locuința inculpatului I.M. unde au lăsat televizorul.
Bijuteriile au fost amanetate la
S.C. K. 2000 S.R.L. contra sumei de 546.250 lei pe numele șoferului Ș.A. căruia
i-au dat 100.000 lei pentru cursa efectuată.
Ulterior inculpatul I.M. i-a dat televizorul
martorului N.G., fără a-i spune că provine din furt, urmând ca în schimb
martorul să-i confecționeze obiecte de mobilier.
Televizorul a fost recuperat de la
martor și a fost restituit părții vătămate, care s-a constituit parte civilă cu
suma de 4.000.000 lei pentru bunurile care nu au putut fi recuperate.
La data de 18 august 1999
inculpatul E.F. a pătruns prin efracție în apartamentul părții vătămate B.P.,
situat la parterul bl. 012, sc. 1 de pe Bd. Ferdinand nr. 122 și a sustras un
televizor Samsung, pe care l-a lăsat apoi garanție pentru un împrumut de
1.000.000 lei martorului M.S. Întrucât inculpatul nu și-a achitat datoria,
martorul a vândut televizorul în târgul Vitan-Bîrzești, unei persoane
necunoscute.
Partea vătămată s-a constituit parte
civilă cu suma de 5.000.000 lei.
În baza aceleiași rezoluții
infracționale inculpatul E.F. a pătruns prin efracție, la data de 30 august
1999, în locuința părții vătămate L.A., și a sustras 5 ceasuri și mai multe
bijuterii.
Parte din bunuri au fost vândute cu
1.500.000 lei, în Piața Obor, unor persoane necunoscute, iar restul au fost
amanetate contra sumei de 1.885.195 lei la S.C. K. 2000 S.R.L. pe numele
inculpatului B.Z., fără ca acesta să cunoască proveniența lor.
Partea vătămată s-a constituit parte
civilă cu suma de 45.000.000 lei.
La data de 23 august 1999 același
inculpat a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate C.N. și a sustras
50 dolari S.U.A. și mai multe bijuterii din aur.
Bijuteriile au fost vândute ulterior
de inculpat în zona Bucur Obor unor persoane necunoscute.
Prejudiciul fiind nerecuperat,
partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 15.000.000 lei.
La data de 1 septembrie 1999
inculpatul E.F. a sustras din locuința părții vătămate S.D. două televizoare
color pe care le-a vândut martorului N.S. fără a-i spune de unde provin. La
rândul său martorul le-a vândut unor persoane necunoscute în târgul
Vitan-Bîrzești, astfel încât, bunurile nu au putut fi recuperate.
Partea vătămată s-a constituit parte
civilă cu suma de 15.000.000 lei.
Inculpații E.F. și G.N.L. au
pătruns prin efracție la data de 9 septembrie 1999 în apartamentul părții
vătămate A.B. de unde au sustras o imprimantă și aparatură electronică, bunuri
pe care le-au transportat la locuința inculpatului G.
Pe parcursul cercetărilor s-a
restituit părții vătămate imprimanta, pe care inculpatul G.N. o vânduse
martorului S.L. fără a-i preciza proveniența bunului.
Prin decizia penală nr. 655 din 13
ianuarie 2001, Curtea de Apel București a respins ca nefondate apelurile
declarate de inculpații U.N.C., B.Z.R., E.F. și G.N.L. și a luat act de
retragerea apelului declarat de inculpatul I.M.
S-a dedus la zi durata arestării
preventive pentru inculpații E.F. și G.N.L.
Fiecare inculpat a fost obligat la
plata cheltuielilor judiciare către stat.
În esență s-a reținut că situația de
fapt, vinovăția inculpaților și încadrarea juridică au fost corect stabilite,
iar pedepsele au fost just individualizate, atât în ceea ce privește cuantumul,
cât și modalitatea de executare.
Împotriva deciziei au declarat
recurs inculpații E.F., G.N.L., B.Z.R. și U.N.C.
Inculpații G.N.L. și E.F. și-au
retras recursurile, iar Curtea a luat act de declarațiile inculpaților în acest
sens prin încheierile din 3 iulie 2002 și respectiv 8 ianuarie 2003.
Atât inculpatul B.Z.R., cât și
inculpatul U.N.C. au solicitat prin recursurile declarate aplicarea art. 74 C.
pen., cu consecința reducerii pedepsei și suspendarea condiționată a executării
acesteia.
Recursurile își găsesc temeiul în
dispozițiile art. 385
9
alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., dar nu sunt
fondate.
Curtea constată că inculpatului
B.Z.R. i s-a aplicat pedeapsa minimă prevăzută de lege și că nu există nici o
împrejurare care să justifice reținerea unor circumstanțe atenuante judiciare
în favoarea sa.
De asemenea, inculpatului U. i s-a
aplicat o pedeapsă spre minim care corespunde gradului de pericol social al
faptelor determinat de împrejurările și modalitatea în care au fost comise, de
urmările produse precum și de faptul că inculpatul a comis infracțiunea de furt
în perioada minoratului, dar nu a putut fi tras la răspundere penală pentru că
s-a împlinit termenul de prescripție specială.
Nu se poate atribui caracterul unei
circumstanțe atenuante faptului că inculpatul s-a autodenunțat, atâta timp, cât
a revenit asupra declarațiilor inițiale și împotriva dovezilor certe de
vinovăție, a negat săvârșirea faptelor.
Se apreciază de asemenea, că în
raport de natura faptelor comise și de pericolul social ridicat al acestora,
scopul pedepselor nu ar putea fi atins decât prin executarea acestora în regim
de detenție, așa încât este neîntemeiată cererea de a se dispune suspendarea
condiționată a executării.
Constatând că nu există nici motive
de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu, în recursurile
inculpaților, Curtea va respinge recursurile ca nefondate.
Se va lua act de faptul că
inculpatul B. este arestat în altă cauză.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc.
pen., inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca
nefondate, recursurile declarate de inculpații U.N.C. și B.Z.R. împotriva
deciziei penale nr. 655/A din 13 noiembrie 2001, a Curții de Apel București,
secția a II-a penală.
Constată că inculpatul B.Z.R. este
arestat în altă cauză.
Obligă pe inculpatul U.N.C. la plata
sumei de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul
B.Z.R. la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din
care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din
oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată, în ședință publică, azi
5 martie 2003.