ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3922/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3922/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului în anulare de
față,
din examinarea lucrărilor dosarului,
constată cele ce urmează.
Prin sentința civilă nr. 1382 din
10 iulie 2002, Tribunalul Sălaj a obligat pârâții Ministerul Justiției,
Tribunalul Sălaj și C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. să restituie reclamanților sumele
reținute cu titlu de asigurări sociale de sănătate în cuantum de 7% din salariul
brut lunar pe perioada 1 ianuarie 2000 – 30 martie 2001, actualizate, reținând
că în baza art. 9 și art. 141 din Legea nr. 92/1992 magistrații beneficiază
necondiționat de asistență medicală gratuită, iar modificarea legislativă se
referă la perioada ulterioară (H.G. din 1 aprilie 2001).
Această sentință a fost confirmată,
irevocabil, prin decizia nr. 1952 din 1 octombrie 2002 a Curții de Apel Cluj,
secția civilă, care a respins recursurile pârâților.
Contra celor două hotărâri
procurorul general, în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., a declarat recurs
în anulare formulând următoarele critici:
- conform art. 4 din Legea
asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, sunt supuși în mod obligatoriu
asigurării toți cetățenii și se stabilește că aceștia au obligația să plătească
lunar o contribuție pentru asigurările de sănătate,
- textul art. 6 enumeră limitativ
persoanele scutite de plata acestor contribuții, iar în art. 55 sunt prevăzute
persoanele asigurate prin efectul legii, cu scutire de contribuție, între
acestea nefiind și magistrații,
- în art. 52 se prevede că această
contribuție lunară este de 7% aplicată venitului brut, iar
- condițiile de acordare a
asistenței gratuite pentru magistrați sunt stabilite prin Normele comune date
în aplicarea H.G. nr. 409/1998, pe baza art. 99 din Legea nr. 142/1992
modificată prin Legea nr. 147/1997, ei fiind datori să plătească 7% lunar.
Recursul în anulare este fondat.
Într-adevăr condițiile de acordare a
asistenței medicale prevăzută în art. 99 din Legea nr. 92/1992 sunt cele
reglementate prin H.G. nr. 409/1998 și în Normele Cadru nr. 318/1999 date în
aplicarea acesteia.
Magistrații beneficiază de asigurare
legală obligatorie (art. 4 din Legea nr. 145/1997) și nu sunt exceptați sau
scutiți de plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, conform art. 6,
art. 9 și art. 55 din aceeași lege.
Este de reținut, însă, că Legea nr.
92/1992 pentru organizarea judecătorească constituie, în speță, legea generală,
iar Legea nr. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate, legea specială,
în această materie, fiind și ulterioară, în timp, astfel că aceasta din urmă
este aplicabilă.
Or, conform art. 52 din Legea nr.
145/1997 persoanele asigurate obligatoriu au obligația de plata contribuției
lunare de 7% din salariul brut, cu excepția celor scutiți expres, astfel că
soluțiile ambelor instanțe sunt nelegale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul în anulare declarat
de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție.
Casează decizia nr. 1952 din 1
octombrie 2002 a Curții de Apel Cluj, secția civilă și sentința nr. 1382 din 10
iulie 2002 a Tribunalului Sălaj, secția civilă și, pe fond, respinge acțiunea
formulată de reclamanți.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 25 mai 2004.