ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2068/2009

Asupra contestației în anulare de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin decizia penală nr. 107 din 19 ianuarie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins, ca tardiv, recursul declarat de petiționarul P.S. împotriva sentinței penale nr. 171 din 17 octombrie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Pentru a pronunța hotărârea, instanța supremă a reținut că formularea recursului se poate face numai în cadrul termenului expres prevăzut de Codul de procedură penală [art. 385 3 alin. (1) – 10 zile, dacă legea nu dispune altfel]. În cauză, din actele dosarului instanței de fond, Curtea de Apel Ploiești, s-a constatat că la termenul de judecată al plângerii formulate de P.S., împotriva rezoluțiilor nr. 362/P/2008 și nr. 1495/II-2/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești privind pe intimatul R.R.

– executor judecătoresc, acela de 17 octombrie 2008, petentul a fost prezent la dezbateri (fila 18 dosar Curtea de Apel Ploiești). Ca atare, potrivit textului de procedură penală indicat, termenul de 10 zile de declarare a recursului, curgea de la acea dată. Petentul a formulat recurs, abia la 10 noiembrie 2008 (filele 2, 3 dosar Î.C.C.J., secția penală), deci cu mult după curgerea termenului legal. Împotriva deciziei, P.S., a formulat contestație în anulare, în opinia sa această cale extraordinară de atac fiind motivată pe dispozițiile art. 386 C. proc. pen., în esență contestatorul, susținând că deși a fost prezent la termenul de judecată din 17 octombrie 2008, el însă nu a participat la pronunțare întrucât i-a fost rău și datorită unei boli, a părăsit sala.

În continuare, contestatorul dezvoltă în scris nemulțumirile sale generate de hotărâri judecătorești pronunțate în civil. Contestația în anulare este inadmisibilă. Potrivit dispozițiilor art. 391 alin. (1) și (2) C. proc. pen., contestația în anulare introdusă împotriva deciziei instanței de recurs, cu depășirea termenului de 30 de zile de la data pronunțării hotărârii a cărei anulare se cere, este inadmisibilă, nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate, respectiv, termenul (în cauză contestatorul a formulat această cale extraordinară de atac la 5 mai 2009 (fila 3 verso dosar Î.C.C.J., secția penală), și deși spune textual că motivul ar fi art. 386 lit. a) C. proc. pen., acesta nu este incident în cauză, la 19 ianuarie 2009 P.S.

fiind prezent la judecarea recursului (fila 18 dosar nr. 1000/42/2008 al Î.C.C.J., secția penală). Potrivit dispozițiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul P.S. împotriva deciziei penale nr. 107 din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr.1000/42/2008. Obligă contestatorul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 2 iunie 2009.