Decizia nr. 279/2004 — ÎCCJ, Secția penală · Dosar nr. 1898/2000 — recurs împotriva sentinței nr. 178/2003 a Tribunalului Bihor

Efectuarea unei noi expertize criminalistice pentru a se putea stabili cu certitudine vechimea pachetului de țigări Snagov găsit la fața locului și dacă urma papilară de pe pachet aparține inculpatului.

Reaudierea martorilor S.B., H.V., R.I., K.G., S.I. și V.B.

Examinarea de către expert a hainelor purtate de inculpat la 12 iulie 1990.

Efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice, pentru a se stabili profilul psihologic al inculpatului.

Verificarea plecărilor și întoarcerilor inculpatului în țară, în perioada octombrie 1999 – martie 2000.

Verificarea verosimilității declarației martorului V.R., căruia inculpatul i-a mărturisit fapta comisă. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, din 15 aprilie 2002, a fost trimis în judecată, în stare de arest, inculpatul D.A., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 174 și art. 175 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. Interogat fiind în fața instanței, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, menținând declarațiile date anterior în fața instanței, precizând că la data de 12 iulie 1990 nu se găsea în țară, fiind plecat din data de 8 iulie în Ungaria și revenind în România, după două săptămâni. Referitor la biletul trimis mamei sale prin numitul G.I.C., inculpatul arată că i-a solicitat pe K.G. și Z.M. să spună adevărul, iar privitor la pachetul de țigări Snagov, susține că, într-adevăr, fiind fumător, fuma Carpați fără filtru și nu țigări Snagov, iar amprenta de pe pachetul de țigări Snagov, se datorează faptului că a pus mâna în anul 1998 pe două pachete de țigări Amiral și Snagov și pe un pachet de țigări Bond, din care a și luat. Din ansamblul actelor și probelor dosarului instanța a reținut următoarele: În rechizitoriu, se arată că, la 12 iulie 1990, victima F.M., în vârstă de 82 ani, a fost găsită decedată la locuința sa din localitatea Marghita, jud. Bihor. Efectuându-se cercetări la fața locului, s-au revelat urme papilare atât de pe mobilier, urme excluse ca aparținătoare victimei, cât și de pe pachetul de țigări Snagov, găsit la fața locului. Urma papilară prelevată de pe pachetul de țigări Snagov s-a dovedit a fi creată cu degetul inelar de la mâna dreaptă a inculpatului D.A. După cercetarea locului faptei, s-a procedat la autopsia cadavrului și s-a stabilit faptul că moartea victimei F.M. a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice prin sugrumare cu mâna, descoperindu-se multiple leziuni de violență pe gât, torace și abdomen, 2 leziuni prin mușcătură umană, lovituri pe tot corpul cu un corp contondent și o leziune vaginală făcută prin înțeparea cu un corp înțepător-tăietor. Victima, care probabil a fost violată, a decedat în 9 iulie 1998 și în cercul suspecților figura și inculpatul D.A. Pe baza declarațiilor inculpatului, a concubinei sale K.M. și a altor martori, în rechizitoriu, se precizează locurile și deplasările inculpatului, în perioada 20 septembrie 1989 și până la data arestării, în 18 martie 1998, când a fost găsit. Astfel, în 20 septembrie 1989, în jurul orelor 20,00, inculpatul a pătruns în locuința numitei V.M. din Marghita, pe care, după ce a bătut-o și i-a rupt laringele, a violat-o. A doua zi, potrivit spuselor concubinei sale, a trecut fraudulos frontiera în Ungaria, prin zona localității Săcuieni, jud. Bihor. În Ungaria, au fost reținuți de către autoritățile maghiare și transportați la Centrul de Refugiați din Debreceu, iar apoi, în lagărul de la Hajduszaboszl. Au revenit în România la 6 ianuarie 1990 cu un titlu de călătorie eliberat de autoritățile maghiare și după 3 săptămâni, a depus cerere la Serviciul Pașapoarte al I.P.J. Bihor, cerere ce i-a fost aprobată, pașaportul folosindu-i apoi când a plecat din nou în Ungaria, stabilindu-se, la Budapesta. La 3 iulie 1990 s-a întors în Marghita concubina inculpatului, iar la 6 iulie 1990 și inculpatul, ambii pentru a sărbători ziua de naștere a fiicei concubinei inculpatului. După o săptămână, inculpatul s-a întors acasă cu hainele pătate de sânge, spunându-i concubinei sale să i le spele, după care a luat pașaportul, spunându-i că pleacă în Ungaria. Concubina sa a povestit despre hainele pătate de sânge, numitei B.M. Inculpatul a susținut, recunoscând că s-a întors acasă cu hainele pătate de sânge, că a fost bătut la Ștrandul Marghita de o persoană necunoscută, martorii S.M. și K.G. propuși de inculpat nu au confirmat că ar fi participat la vreun scandal la ștrand. Deși inițial au relatat că în data de 7 iulie 1990 între orele 1-2 noaptea, inculpatul ar fi fost implicat într-un scandal la Ștrandul din Marghita și l-au văzut că avea hainele pătate de sânge, martorii H.V.E. și H.P. au revenit asupra declarațiilor lor, arătând că au declarat data și ora la care a fost implicat inculpatul în scandal, la cererea acestuia. Concubina inculpatului a plecat la Budapesta și a revenit în Marghita împreună cu inculpatul la începutul lunii septembrie 1990. În anul 1992, inculpatul a rupt relația de concubinaj cu K.M., circulând apoi ilegal în Austria, Anglia, Franța și Germania. În septembrie 1994, inculpatul a revenit în Marghita susținând că a fost la lucru în Franța, aducând și o mașină, marca Peugeot, cu care a avut un accident și pe data de 26 septembrie 1994, pe numele inculpatului s-a emis un mandat de arestare preventivă. După arestarea sa, în timp ce se afla în arestul I.P.J. Bihor, a trimis mamei sale un bilet prin care o ruga să ia legătura cu numiții Z.M. și K.G. și să-i determine să recunoască că, în prezența lor a fost bătut la Ștrandul Iosia, fapt neconfirmat de aceștia. Restituindu-se cauza la Parchet de către Curtea Supremă de Justiție, au fost efectuate indicațiile date de aceasta, stabilindu-se cu certitudine că urma papilară prelevată de pe pachetul de țigări Snagov ce a fost ridicată de la fața locului, în 12 iulie 1990 a fost creată de falanga degetului inelar de la mâna dreaptă a inculpatului D.A. Nu a putut fi stabilită vechimea pachetului de țigări Snagov, Fabrica de Țigarete Timișoara comunicând că prețul de 10,50 lei înscris pe pachetul de țigări, găsit la fața locului, s-a practicat în perioada 1 ianuarie 1990 -12 noiembrie 1990. Reaudiindu-se martorii S.B., H.V., R.I., K.G., S.I. și V.B., aceștia și-au menținut declarațiile date, infirmând apărările inculpatului. Raportul medico-legal de nouă expertiză psihiatrică efectuat de I.M.L. Mina Minovici a concluzionat că inculpatul a prezentat în anul 1990 și în prezent, tulburare de comportament, a avut și are capacitate psihică de apreciere critică a faptei de care este învinuit și are discernământul păstrat. Actul medical spune că are capacitatea psihică de a se apăra și a decide conform propriile interese. Reaudierea martorului V.R. a dus la menținerea declarației sale anterioare și anume că, în ianuarie 1998, la Timișoara, l-a cunoscut pe inculpatul D.A. cu care a ajuns în relații apropiate, vizitându-l și la domiciliu și care i-a mărturisit despre omorul comis în Marghita. În cauză, au fost audiați martorii K.M., K.G., H.C., D.G., martori care și-au menținut declarațiile date la organele de urmărire penală, același lucru făcându-l și martorii Z.M., B.M., S.I. și K.G. Au fost însă și martori care, la instanță, nu și-au mai menținut declarațiile date la urmărire, încercând să acrediteze ideea că le-ar fi fost sugerate de anchetatori. Acestea însă, nu pot pune la îndoială comiterea faptei de către inculpat, faptă dovedită cu declarația martorului V.R. coroborată cu urma papilară descoperită pe pachetul de țigări Snagov și care, în drept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. d), cu aplicarea art. 13 C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul va fi condamnat, ținându-se seama de dispozițiile art. 72 C. pen. Apelul declarat de inculpatul D.A. împotriva acestei sentințe, a fost respins, ca nefondat, de către Curtea de Apel Oradea, secția penală, prin decizia nr. 180/ A din 25 septembrie 2003. Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, la fel și hotărârea primei instanțe, care, l-a condamnat la 17 ani închisoare, fără să existe probe concludente care să-i dovedească indubitabil, vinovăția. Recursul este nefondat. Contrar susținerilor inculpatului, hotărârile pronunțate în cauză, rezultat a două cicluri procesuale, sunt temeinice și legale, sintetizând un vast material probator corect evaluat și din care se desprinde, că autorul uciderii victimei F.M. este recurentul. Existența urmei papilare prelevate de pe pachetul de țigări Snagov găsit la locul faptei, coroborate cu depozițiile unor martori, care l-au văzut în perioada 9-11 iulie 2000, când se presupune că a fost ucisă victima, cu hainele pătate de sânge, precum și declarația martorului V.R., căruia inculpatul i s-a destăinuit, cu privire la omorul comis, fac a fi înlăturat orice dubiu, cu privire la fapta și vinovăția inculpatului. În raport cu cele arătate, recursul inculpatului D.A. apărând ca nefondat, Curtea va trebui să-l privească ca atare și să-l respingă, în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menținând astfel, hotărârea atacată. Se va computa din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive, la zi. Văzând și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a suportării onorariilor, pentru apărările asigurate inculpaților, din oficiu.