ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.06.2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2004/2008

HOTĂRÂRE
04.06.2008
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2004/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 79/P

pronunțată la data de 14 februarie

2008, Tribunalul Bihor, în baza art. 197 alin. (3) C. pen. l-a

condamnat pe inculpatul C.G.A.,

la:

-14 ani închisoare și

interzicerea drepturilor prev. de art. 64

lit.

a), teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. pe o durată de 5 ani.

- 7 ani închisoare în baza art. 20 C. pen. raportat la art. 197 alin.

(1) C. pen. și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a,

lit. b), d) și e) C. pen. pe o durată de 5

ani.

În

baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului

pedeapsa cea mai grea, adăugându-se un spor de 1

an închisoare,

urmând ca inculpatul

să execute pedeapsa rezultantă de 15 ani

închisoare cu aplicarea art. 71

și art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. și interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), d) și e)

pedepsei

principale.

În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de

arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C.

pen. a dedus din

pedeapsă durata executată

de la 15 august 2007 la zi.

A constatat că

partea vătămată C.M.

reprezentată de M.A.,

nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 192 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la 1200 lei

cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 200 lei, a

reprezentat onorariile apărătorilor desemnați din oficiu.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut

următoarea stare de fapt:

Talpoș a sesizat

organele de poliție din corn. Batăr jud. Bihor, despre

faptul că fiica sa minora C.M. a fost acostată și

violată de inculpatul C.G.A. din sat Talpoș.

Din declarația părții vătămate C.M. , a rezultat că

în data de 12 august 2007,

a plecat de acasă de la părinții săi în jurul orei

19,00, la bunica sa L.R. din sat Talpoș, iar în

momentul

în care a trecut prin fața casei

inculpatului , acesta a ieșit din curte și

fără să-i spună nimic a imobilizat-o și a ținut-o cu o mână de cap, iar

cealaltă mână i-a pus-o peste gură

să nu poată țipa și cu forța a introdus-o în casă, unde a dezbrăcat-o de

pantaloni și chiloți, după

care i-a introdus degetele în vagin.

Partea vătămată a mai declarat că, fiindcă a țipat și I-a mușcat

de mână pe inculpat,

acesta a lovit-o cu pumnul în zona feței, apoi a

reușit să iasă plângând din cameră și în stradă, s-a

întâlnit cu martora C.P., care văzând-o cum arăta, a întrebat-o ce a pățit și

i-a spus ce i-a făcut inculpatul, iar martora I-a apostrofat pe inculpat după

care a mers cu partea vătămată acasă la părinții ei, însă aceștia nefiind acasă

la acel moment, minora povestindu-le cele întâmplate la revenirea la domiciliu.

Despre cele întâmplate a auzit și unchiul minorei, L.S. care a mers la tatăl

acesteia acasă, și împreună s-au deplasat la locuința inculpatului pentru a-i

cere socoteală, dar nu l-au găsit acasă, astfel că

au sesizat organele

de poliție.

Din raportul de constatare medico legală nr. 2579 din 13 septembrie 2007

a

rezultat că minora C.M.

prezenta semnele unei

deflorări recente

care poate data din 12 august 2007, prezenta leziuni posttraumatice la nivelul

extremității cefalice produse prin lovire cu

corp contondent dur, iar

cele la nivelul himenului, posibil prin manevră digitală (introducerea unui

deget în vagin). Leziunile necesitau 6 zile îngrijiri medicale, iar la examenul

secreției vaginale nu s-au pus în evidență spermatozoizi.

Inculpatul a fost audiat însă nu a recunoscut comiterea faptei

decât că, într-adevăr

minora a fost la el acasă, dar ca să-i ceară bani,

iar el i-a dat 1 leu (RON) cu

condiția să meargă să-i cumpere o sticlă

de rom, pentru care i-a mai dat 4 lei, iar minora

ar fi mers la un ABC

din

apropiere apoi a adus sticla cu rom, au stat în curte, minora a

așteptat-o pe soția lui ca să-i dea ceva haine și

după circa o jumătate

de oră a plecat acasă fără ca să-i facă ceva.

De asemenea, a negat faptul că ar fi fost apostrofat de martora C.P.,

după ce s-a întâlnit cu partea vătămată pe stradă.

A fost audiată și vânzătoarea F.A., de la ABC-ul din

apropierea cartierului

de rromi, care a declarat că nu-și aduce aminte

ca partea vătămată să fi fost la ea în după amiaza

zilei de 12 august 2007, să cumpere băuturi alcoolice.

S-a procedat la confruntarea părții vătămate cu inculpatul, cu

care ocazie minora a negat categoric că ar fi

intrat de bună voie în

curtea inculpatului,

precum și că acesta ar fi trimis-o după sticla de

rom.

Fapta descrisă mai sus a constituit infracțiunea de viol, fiind

dovedită cu procesul

verbal de consemnare a plângerii sau denunțul

oral, declarațiile părții

vătămate, declarațiile martorilor și raportul de

constatare medico legală.

Talpoș a sesizat organele de poliție din comună Batăr despre

faptul că, în jurul

orei 21,30 inculpatul C.G.A.

din

sat Talpoș, ar fi încercat să întrețină cu ea relații sexuale, împotriva

voinței sale.

Din

declarațiile acesteia a rezultat că, în cursul serii, stătea afară în fața

casei, pe o bancă, iar inculpatul a mers la ea și a

întrebat-o dacă soția lui este la ea, fiind ceva nelămuriri și, întrucât

i-a

răspuns negativ, inculpatul a intrat în casă și a căutat-o pe soția

sa

prin camere și, întrucât nu a găsit-o,

partea vătămată a fost bătută,

trântită

la pământ, inculpatul i-a dat jos chiloții și a vrut să întrețină cu

ea relații sexuale, însă ea s-a apărat, reușind

să iasă în curte și să

strige după ajutor, iar în stradă s-a întâlnit cu

martorii T.M.

, S.M. și S.S., cărora Ie-a

relatat cele întâmplate, însă martorii nu l-au văzut pe inculpat, întrucât

acesta a

fugit prin grădină.

Cu ocazia

cercetării la fața locului au fost găsite mai multe bunuri aparținând

inculpatului și anume: un portofel cu mai multe

acte, o curea de pantaloni, un tricou și o bască, toate aparținând

inculpatului,

precum și chiloții părții vătămate.

De asemenea, din raportul de constatare medico legală nr.

2585 din 13 august 2007 a rezultat că M.A.

prezenta leziuni posttraumatice ce datau din 12 august 2007, iar acestea s-au

produs

prin lovire cu corp contondent dur,

comprimare cu degetele și cădere

pe planul dur al solului. Leziunile au

necesitat 4-5 zile îngrijiri medicale.

Inculpatul a fost audiat în legătură cu această faptă și nu a

recunoscut decât că a

căutat-o pe soția sa la partea vătămată, dar nu

a găsit-o și, întrucât partea

vătămată s-a amestecat în căsătoria lui, încercând să-l despartă de soție, a

bătut-o după care a ieșit în stradă

și a mers acasă fără să se întâlnească cu cineva.

S-a procedat la

confruntarea părților, ocazie cu care fiecare și-a menținut

declarațiile

anterioare, la

audierea martorilor C.P., A.M., L.S., T.M., S.M. , S.S., A.V. și F.A. și a

părților vătămate C.M. și M.A.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile

generale de

individualizare, prev. de art. 72 C. pen. cum ar fi

persoana inculpatului fără

antecedente penale, neîncadrat în muncă,

fără studii, dar și faptele și mai ales gradul mărit de pericol social

al faptelor săvârșite.

Împotriva

acestei sentințe în termen legal, a declarat apel inculpatul C.G.A., prin care

a solicitat desființarea hotărârii și pronunțarea unei decizii prin care să se

dispună, în principal, achitarea sa pentru

săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 197 alin. (3) C. pen. și

art. 20 rap. la art. 197

alin. (1) C. pen.,

în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a) rap.

la art. 10

lit. d) C. proc. pen., iar în subsidiar

reducerea

pedepsei, ca înlăturare a sporului de 1 an închisoare.

Instanța de apel a constatat că apelul inculpatului este fondat

numai cu privire la individualizarea pedepsei,

astfel că a admis

apelul inculpatului, a

descontopit pedeapsa rezultantă de 15 ani

închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 71 și art. 64 lit. a) teza a

ll-a,

b), d) și e) C. pen. pe o

durată de 5 ani după executarea pedepsei

pricipale, în pedepse componente

de -14 ani închisoare și

interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen.

pe o durată de 5 ani și 7 ani închisoare în baza

și interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit.

b), d) și e) C. pen. pe o

durată de 5 ani,

înlăturându-se sporul de 1 an închisoare; și a redus

cuantumul pedepselor principale pentru

infracțiunile prev. de art. 197

alin. (3) C. pen. de la 14 ani

închisoare la 10 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a

ll-a, b), d) și e) C. pen. și

prevăzută și

pedepsită de art. 20 C. pen. rap. la art. 197 alin. (1) C. pen.

de la 7 ani închisoare la 5 ani închisoare cu

aplicarea art. 71 și

art. 64 lit. a) teza a ll-a, b), d) și e) C. pen.

În

conformitate cu prevederile art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen.,

combinat cu art. 35 alin. (3) C. pen. a contopit pedepsele principale și

complementare de 10 ani închisoare ,cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a)

teza a ll-a, b), d) și e) C. pen. și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.

a), teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. pe o

durată de 5 ani și 5 ani închisoare cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit.

a)

teza a ll-a, b), d) și e) C. pen.

și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), d)

și e) C. pen. pe o durată de 5 ani în pedeapsa

cea mai grea de:

-10 ani

închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64

lit. a), teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. pe o durată de 5 ani ,

pedeapsă

ce se va executa în regim privativ de libertate, cu aplicarea

dispozițiilor art. 71 și art. 64 lit. a) teza a

II-a, lit. b), d) și e) C. pen.

S-au

menținut restul dispozițiilor hotărârii apelate, s-a menținut

starea de arest a

inculpatului și s-a dedus arestarea preventivă în

continuare.

Împotriva acestei

decizii, în termen legal, a declarat recurs

inculpatul

C.G.A., criticând ambele hotărâri pentru nelegalitate și netemeinicie,

criticând hotărârile prin prisma

cazurilor de casare prev. de art. 385

9

pct. 18 și 14 C. proc. pen.

reiterând motivele

din apel, și a solicitat casarea

hotărârilor și în principal,

pronunțarea unei decizii prin care să se

dispună,

în principal, achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de

art. 197 alin. (3) C. pen. și art. 20 rap. la art. 197

alin. (1) C. pen., în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit.

a) rap.

la art. 10 lit. d) și a), C. proc. pen., solicitând și efectuarea

unei expertize psihiatrice, iar în subsidiar reducerea pedepsei.

Examinând

hotărârile atacate prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385

9

pct. 18 și 14 C. proc. pen. cât și din oficiu, Înalta Curte constată că

recursul nu este fondat, pentru

considerentele

ce vor preceda.

Înalta

Curte, constată că din analiza coroborată a ansamblului

materialului probator administrat în cauză, rezultă

că prima instanța

de control judiciar în

mod judicios și motivat și-a însușit argumentele

rezultante din

hotărârea instanței de fond prin care s-a stabilit

vinovăția inculpatului C.G.A. pentru săvârșirea

infracțiunilor

pentru care a fost judecat și condamnat, în raport cu situația de fapt corect

reținută de prima instanță și a pronunțat o decizie legală și temeinică.

Astfel,

Înalta Curte a constatat că în cauză s-a dat eficientă

dispozițiilor art. 63 alin. (2)

aprecierea probelor, stabilindu-se că faptele săvârșite

de inculpatul C.G.A., în ziua de 12 august 2007 , de-a o acosta

pe minora C.M. și prin folosirea de violențe

a dezbrăcat-o și a întreținut raport sexual cu aceasta, precum și aceea

constând în folosirea de violențe față de partea vătămată M.A. cu intenția de a

întreține cu ea relații sexuale, însă

aceasta

s-a apărat, reușind să iasă în curte și să strige după ajutor,

întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpatul a fost judecat

și condamnat, așadar vinovăția acestuia a fost pe deplin dovedită.

Din

probele administrate în cauză a rezultat contribuția acestuia

la săvârșirea

infracțiunilor menționate, acesta având reprezentarea

faptelor pe care Ie-a comis, urmărind și acceptând

producerea rezultatelor lor.

Așadar, vinovăția

acestuia se susține prin coroborarea mijloacelor de probă administrate în

cauză., respectiv declarațiile părților vătămate C.M. și M.A., declarațiile

martorilor C.P., A.M., L.S., T.M.

A.V. și F.A., precum și prin raportul de constatare medico legală nr.

2579 din 13 septembrie 2007, din care a rezultat

că minora C.M.

prezenta semnele unei deflorări recente care poate data

din

12 august 2007, prezenta leziuni

posttraumatice la nivelul extremității

cefalice

produse prin lovire cu corp contondent dur, iar cele la nivelul

himenului, posibil prin manevră digitală (introducerea

unui deget în vagin). Leziunile necesitau 6 zile îngrijiri medicale, iar la

examenul secreției vaginale nu s-au pus în evidență spermatozoizi precum și

raportul de constatare medico legală nr. 2585 din

13 august 2007, din care a

rezultat

că M.A. prezenta leziuni posttraumatice ce datau din

12 august 2007, iar

acestea s-au produs prin lovire cu corp contondent dur, comprimare cu degetele

și cădere pe planul dur al solului.

Leziunile

au necesitat 4-5 zile îngrijiri medicale, precum și a bunurilor găsite cu

ocazia cercetării la fața locului respectiv; bunuri aparținând

inculpatului

și anume: un portofel cu mai multe acte, o curea de pantaloni, un tricou și o

bască, precum și chiloții părții vătămate astfel că, nici această critică nu

poate fi primită.

De

asemenea, în ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicată inculpatului C.G.A.,

Înalta Curte, apreciază că instanța de apel a făcut o corectă adecvare cauzală

a

criteriilor generale prevăzute

de art. 72 C. pen., ținându-se cont atât de gradul de pericol social în concret

al faptelor săvârșite de

inculpatul C.G.A.,

dar și de circumstanțele

personale ale acestuia, fiind fără antecedente

penale, fără studii, fără ocupație, căsătorit , precum și faptul că acesta a

avut o

atitudine total nesinceră pe tot

parcursul procesului penal.

Pedepsele aplicate în

cauză reflectă o justă și completă

valorificare

a tuturor criteriilor de individualizare prev. de art. 72 C. pen.

,

cuantumul acestora fiind de natură să asigure realizarea scopului pedepsei,

astfel cum acesta este reglementat prin dispozițiile art. 52 C. pen.

În

raport de cele arătate, Înalta Curte , apreciază că nici critica

formulată de inculpatul

C.G.A., privind greșita

individualizare a pedepselor nu poate fi reținută,

deoarece în cauză

au fost

evaluate în mod plural toate criteriile ce caracterizează

individualizarea judiciară, iar pedeapsa

privativă de libertate dispusă

față

de inculpat precum și cuantumul acesteia stabilit de instanța de

apel, asigură realizarea funcțiilor de

exemplaritate și educativă, dând

posibilitatea

reintegrării sociale viitoare a acestuia, nefiind aplicabil

cazul de

casare invocat respectiv art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

În

baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va

respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul C.G.A. împotriva deciziei penale nr. 25/A din 01

aprilie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală

și pentru cauze

cu minori.

În baza art. 192

alin. (2) C. proc. pen., recurentul

inculpat

C.G.A. urmează a fi obligat la plata

sumei

de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100

lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat

din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.G.A.

,

împotriva

deciziei penale nr. 25/A din 01

aprilie

2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze

cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata

arestării preventive de la 15 august 2007, la 4 iunie 2008.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 4 iunie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-08-20
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2551/2008
Asupra recursului de față: Prin sentința penală nr. 193/ P din 20 mai 2008 a Tribunalului Bihor, în baza art. 174 raportat la art. 176 lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.V., la o pedeapsă de 18 ani închisoare și interzicerea dre
ÎCCJ 2006-05-15
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3079/2006
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 327/ P din 28 octombrie 2005 a Tribunalului Bihor au fost condamnați inculpații: C.T.C., în baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și al
ÎCCJ 2008-06-25
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2315/2008
Asupra recursului de față: În baza actelor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 27/ P din 18 ianuarie 2008 Tribunalul Bihor, secția penală, a hotărât în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) alin. (2 1 ) lit. a) raporta
ÎCCJ 2004-01-16
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 279/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 178 din 23 iunie 2003 a Tribunalului Bihor, în baza art. 174, raportat la art. 175 lit. d), cu aplicarea art. 13 C. pen., a fost condamn
ÎCCJ 2004-04-16
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2059/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 126 din 12 mai 2003 a Tribunalului Bihor, în baza art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen., a fost condamnat inculpatul i.g. la o pedeapsă
Sursă