ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2004/2008

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 79/P pronunțată la data de 14 februarie 2008, Tribunalul Bihor, în baza art. 197 alin. (3) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul C.G.A., la: -14 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. pe o durată de 5 ani. - 7 ani închisoare în baza art. 20 C. pen. raportat la art. 197 alin. (1) C. pen. și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. pe o durată de 5 ani. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, adăugându-se un spor de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen.

și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsă durata executată de la 15 august 2007 la zi. A constatat că partea vătămată C.M. reprezentată de M.A., nu s-au constituit părți civile în cauză. În baza art. 192 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la 1200 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 200 lei, a reprezentat onorariile apărătorilor desemnați din oficiu. Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarea stare de fapt: 1. La data de 12 august 2007, numitul C.G.

din sat Talpoș a sesizat organele de poliție din corn. Batăr jud. Bihor, despre faptul că fiica sa minora C.M. a fost acostată și violată de inculpatul C.G.A. din sat Talpoș. Din declarația părții vătămate C.M. , a rezultat că în data de 12 august 2007, a plecat de acasă de la părinții săi în jurul orei 19,00, la bunica sa L.R. din sat Talpoș, iar în momentul în care a trecut prin fața casei inculpatului , acesta a ieșit din curte și fără să-i spună nimic a imobilizat-o și a ținut-o cu o mână de cap, iar cealaltă mână i-a pus-o peste gură să nu poată țipa și cu forța a introdus-o în casă, unde a dezbrăcat-o de pantaloni și chiloți, după care i-a introdus degetele în vagin.

Partea vătămată a mai declarat că, fiindcă a țipat și I-a mușcat de mână pe inculpat, acesta a lovit-o cu pumnul în zona feței, apoi a reușit să iasă plângând din cameră și în stradă, s-a întâlnit cu martora C.P., care văzând-o cum arăta, a întrebat-o ce a pățit și i-a spus ce i-a făcut inculpatul, iar martora I-a apostrofat pe inculpat după care a mers cu partea vătămată acasă la părinții ei, însă aceștia nefiind acasă la acel moment, minora povestindu-le cele întâmplate la revenirea la domiciliu. Despre cele întâmplate a auzit și unchiul minorei, L.S. care a mers la tatăl acesteia acasă, și împreună s-au deplasat la locuința inculpatului pentru a-i cere socoteală, dar nu l-au găsit acasă, astfel că au sesizat organele de poliție.

Din raportul de constatare medico legală nr. 2579 din 13 septembrie 2007 a rezultat că minora C.M. prezenta semnele unei deflorări recente care poate data din 12 august 2007, prezenta leziuni posttraumatice la nivelul extremității cefalice produse prin lovire cu corp contondent dur, iar cele la nivelul himenului, posibil prin manevră digitală (introducerea unui deget în vagin). Leziunile necesitau 6 zile îngrijiri medicale, iar la examenul secreției vaginale nu s-au pus în evidență spermatozoizi. Inculpatul a fost audiat însă nu a recunoscut comiterea faptei decât că, într-adevăr minora a fost la el acasă, dar ca să-i ceară bani, iar el i-a dat 1 leu (RON) cu condiția să meargă să-i cumpere o sticlă de rom, pentru care i-a mai dat 4 lei, iar minora ar fi mers la un ABC din apropiere apoi a adus sticla cu rom, au stat în curte, minora a așteptat-o pe soția lui ca să-i dea ceva haine și după circa o jumătate de oră a plecat acasă fără ca să-i facă ceva.

De asemenea, a negat faptul că ar fi fost apostrofat de martora C.P., după ce s-a întâlnit cu partea vătămată pe stradă. A fost audiată și vânzătoarea F.A., de la ABC-ul din apropierea cartierului de rromi, care a declarat că nu-și aduce aminte ca partea vătămată să fi fost la ea în după amiaza zilei de 12 august 2007, să cumpere băuturi alcoolice. S-a procedat la confruntarea părții vătămate cu inculpatul, cu care ocazie minora a negat categoric că ar fi intrat de bună voie în curtea inculpatului, precum și că acesta ar fi trimis-o după sticla de rom. Fapta descrisă mai sus a constituit infracțiunea de viol, fiind dovedită cu procesul verbal de consemnare a plângerii sau denunțul oral, declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor și raportul de constatare medico legală.

2. Tot în data de 12 august 2007, seara partea vătămată M.A., din sat Talpoș a sesizat organele de poliție din comună Batăr despre faptul că, în jurul orei 21,30 inculpatul C.G.A. din sat Talpoș, ar fi încercat să întrețină cu ea relații sexuale, împotriva voinței sale. Din declarațiile acesteia a rezultat că, în cursul serii, stătea afară în fața casei, pe o bancă, iar inculpatul a mers la ea și a întrebat-o dacă soția lui este la ea, fiind ceva nelămuriri și, întrucât i-a răspuns negativ, inculpatul a intrat în casă și a căutat-o pe soția sa prin camere și, întrucât nu a găsit-o, partea vătămată a fost bătută, trântită la pământ, inculpatul i-a dat jos chiloții și a vrut să întrețină cu ea relații sexuale, însă ea s-a apărat, reușind să iasă în curte și să strige după ajutor, iar în stradă s-a întâlnit cu martorii T.M.

, S.M. și S.S., cărora Ie-a relatat cele întâmplate, însă martorii nu l-au văzut pe inculpat, întrucât acesta a fugit prin grădină. Cu ocazia cercetării la fața locului au fost găsite mai multe bunuri aparținând inculpatului și anume: un portofel cu mai multe acte, o curea de pantaloni, un tricou și o bască, toate aparținând inculpatului, precum și chiloții părții vătămate. De asemenea, din raportul de constatare medico legală nr. 2585 din 13 august 2007 a rezultat că M.A. prezenta leziuni posttraumatice ce datau din 12 august 2007, iar acestea s-au produs prin lovire cu corp contondent dur, comprimare cu degetele și cădere pe planul dur al solului. Leziunile au necesitat 4-5 zile îngrijiri medicale.

Inculpatul a fost audiat în legătură cu această faptă și nu a recunoscut decât că a căutat-o pe soția sa la partea vătămată, dar nu a găsit-o și, întrucât partea vătămată s-a amestecat în căsătoria lui, încercând să-l despartă de soție, a bătut-o după care a ieșit în stradă și a mers acasă fără să se întâlnească cu cineva. S-a procedat la confruntarea părților, ocazie cu care fiecare și-a menținut declarațiile anterioare, la audierea martorilor C.P., A.M., L.S., T.M., S.M. , S.S., A.V. și F.A. și a părților vătămate C.M. și M.A. La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare, prev. de art. 72 C. pen. cum ar fi persoana inculpatului fără antecedente penale, neîncadrat în muncă, fără studii, dar și faptele și mai ales gradul mărit de pericol social al faptelor săvârșite.

Împotriva acestei sentințe în termen legal, a declarat apel inculpatul C.G.A., prin care a solicitat desființarea hotărârii și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună, în principal, achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 197 alin. (3) C. pen. și art. 20 rap. la art. 197 alin. (1) C. pen., în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., iar în subsidiar reducerea pedepsei, ca înlăturare a sporului de 1 an închisoare. Instanța de apel a constatat că apelul inculpatului este fondat numai cu privire la individualizarea pedepsei, astfel că a admis apelul inculpatului, a descontopit pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 71 și art. 64 lit. a) teza a ll-a, b), d) și e) C. pen.

pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei pricipale, în pedepse componente de -14 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. pe o durată de 5 ani și 7 ani închisoare în baza și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. pe o durată de 5 ani, înlăturându-se sporul de 1 an închisoare; și a redus cuantumul pedepselor principale pentru infracțiunile prev. de art. 197 alin. (3) C. pen. de la 14 ani închisoare la 10 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a ll-a, b), d) și e) C. pen. și prevăzută și pedepsită de art. 20 C. pen. rap. la art. 197 alin. (1) C. pen. de la 7 ani închisoare la 5 ani închisoare cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a ll-a, b), d) și e) C. pen.

În conformitate cu prevederile art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., combinat cu art. 35 alin. (3) C. pen. a contopit pedepsele principale și complementare de 10 ani închisoare ,cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a ll-a, b), d) și e) C. pen. și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. pe o durată de 5 ani și 5 ani închisoare cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a ll-a, b), d) și e) C. pen. și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. pe o durată de 5 ani în pedeapsa cea mai grea de: -10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen.

pe o durată de 5 ani , pedeapsă ce se va executa în regim privativ de libertate, cu aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. S-au menținut restul dispozițiilor hotărârii apelate, s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus arestarea preventivă în continuare. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul C.G.A., criticând ambele hotărâri pentru nelegalitate și netemeinicie, criticând hotărârile prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385 9 pct. 18 și 14 C. proc. pen. reiterând motivele din apel, și a solicitat casarea hotărârilor și în principal, pronunțarea unei decizii prin care să se dispună, în principal, achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 197 alin. (3) C. pen.

și art. 20 rap. la art. 197 alin. (1) C. pen., în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) și a), C. proc. pen., solicitând și efectuarea unei expertize psihiatrice, iar în subsidiar reducerea pedepsei. Examinând hotărârile atacate prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385 9 pct. 18 și 14 C. proc. pen. cât și din oficiu, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor preceda. Înalta Curte, constată că din analiza coroborată a ansamblului materialului probator administrat în cauză, rezultă că prima instanța de control judiciar în mod judicios și motivat și-a însușit argumentele rezultante din hotărârea instanței de fond prin care s-a stabilit vinovăția inculpatului C.G.A.

pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost judecat și condamnat, în raport cu situația de fapt corect reținută de prima instanță și a pronunțat o decizie legală și temeinică. Astfel, Înalta Curte a constatat că în cauză s-a dat eficientă dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor, stabilindu-se că faptele săvârșite de inculpatul C.G.A., în ziua de 12 august 2007 , de-a o acosta pe minora C.M. și prin folosirea de violențe a dezbrăcat-o și a întreținut raport sexual cu aceasta, precum și aceea constând în folosirea de violențe față de partea vătămată M.A. cu intenția de a întreține cu ea relații sexuale, însă aceasta s-a apărat, reușind să iasă în curte și să strige după ajutor, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpatul a fost judecat și condamnat, așadar vinovăția acestuia a fost pe deplin dovedită.

Din probele administrate în cauză a rezultat contribuția acestuia la săvârșirea infracțiunilor menționate, acesta având reprezentarea faptelor pe care Ie-a comis, urmărind și acceptând producerea rezultatelor lor. Așadar, vinovăția acestuia se susține prin coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză., respectiv declarațiile părților vătămate C.M. și M.A., declarațiile martorilor C.P., A.M., L.S., T.M. , S.M. , S.S., A.V. și F.A., precum și prin raportul de constatare medico legală nr. 2579 din 13 septembrie 2007, din care a rezultat că minora C.M. prezenta semnele unei deflorări recente care poate data din 12 august 2007, prezenta leziuni posttraumatice la nivelul extremității cefalice produse prin lovire cu corp contondent dur, iar cele la nivelul himenului, posibil prin manevră digitală (introducerea unui deget în vagin).

Leziunile necesitau 6 zile îngrijiri medicale, iar la examenul secreției vaginale nu s-au pus în evidență spermatozoizi precum și raportul de constatare medico legală nr. 2585 din 13 august 2007, din care a rezultat că M.A. prezenta leziuni posttraumatice ce datau din 12 august 2007, iar acestea s-au produs prin lovire cu corp contondent dur, comprimare cu degetele și cădere pe planul dur al solului. Leziunile au necesitat 4-5 zile îngrijiri medicale, precum și a bunurilor găsite cu ocazia cercetării la fața locului respectiv; bunuri aparținând inculpatului și anume: un portofel cu mai multe acte, o curea de pantaloni, un tricou și o bască, precum și chiloții părții vătămate astfel că, nici această critică nu poate fi primită.

De asemenea, în ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicată inculpatului C.G.A., Înalta Curte, apreciază că instanța de apel a făcut o corectă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen., ținându-se cont atât de gradul de pericol social în concret al faptelor săvârșite de inculpatul C.G.A., dar și de circumstanțele personale ale acestuia, fiind fără antecedente penale, fără studii, fără ocupație, căsătorit , precum și faptul că acesta a avut o atitudine total nesinceră pe tot parcursul procesului penal. Pedepsele aplicate în cauză reflectă o justă și completă valorificare a tuturor criteriilor de individualizare prev. de art. 72 C. pen. , cuantumul acestora fiind de natură să asigure realizarea scopului pedepsei, astfel cum acesta este reglementat prin dispozițiile art. 52 C. pen.

În raport de cele arătate, Înalta Curte , apreciază că nici critica formulată de inculpatul C.G.A., privind greșita individualizare a pedepselor nu poate fi reținută, deoarece în cauză au fost evaluate în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară, iar pedeapsa privativă de libertate dispusă față de inculpat precum și cuantumul acesteia stabilit de instanța de apel, asigură realizarea funcțiilor de exemplaritate și educativă, dând posibilitatea reintegrării sociale viitoare a acestuia, nefiind aplicabil cazul de casare invocat respectiv art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. În baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.G.A.

împotriva deciziei penale nr. 25/A din 01 aprilie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat C.G.A. urmează a fi obligat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.G.A. , împotriva deciziei penale nr. 25/A din 01 aprilie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 15 august 2007, la 4 iunie 2008. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 iunie 2008.