ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 224/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 224/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare recursul declarat de Ministerul Muncii și Solidarității
Sociale împotriva sentinței nr.133 din 25 aprilie 2002 a Curții de Apel Craiova
– Secția de contencios administrativ.
La
apelul nominal s-a prezentat intimatul reclamantul C.A. personal lipsind
recurentul – pârât Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Procedura
completă.
Magistratul
asistent a făsut referatul cauzei arătând că recursul nu a fost legal timbrat
deși recurentul Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost citat cu
mențiunea timbrării și cu precizarea valorii de 1.500 lei a timbrului judiciar
care trebuia depus și cuantumului de 15.000 lei al taxei judiciare de timbru,
care trebuia achitată (fila 5), recursul fiind și nemotivat.
Intimatul
C.A. a solicitat, anularea recursului ca netimbrat.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința nr.133 din 25 aprilie 2002, Curtea de Apel Craiova – Secția de
contencios administrativ a admis acțiunea formulată de reclamantul C.A.
împotriva pârâtului Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, a anulat
Ordinul nr.716 din 11 decembrie 2001 emis de pârât și a dispus reintegrarea
reclamantului în funcția deținută anterior.
In
motivarea soluției s-a reținut că, în raport cu art.70 pct.5 din Legea nr.188/ 1999,
în cauză s-a aplicat reclamantului o sancțiune disciplinară, fără a se efectua
cercetarea prealabilă, întrucât comisia de disciplină care trebuia să
stabilească cauza, răspunderea să verifice susținerile în apărare ale
reclamantului - funcționar public, nu era legal constituită, la data aplicării
sancțiunii.
Impotriva
acestei sentinței a declarat recurs pârâtul Ministerul Muncii și Solidarității
Sociale.
Se
constată că recursul nu a fost timbrat, potrivit dispozițiilor legale.
In
conformitate cu pevederile art.3 lit.m și cele ale art.11 alin.1 din Legea
nr.146/1997privind taxele judiciare de timbru, astfel cum a fost actualizată prin
H.G.nr.752/1999 și modificată prin O.G.nr.34/2001, recursul declarat în cauză
trebuia timbrat prin achitarea taxei judiciare de timbru în valoare de 15.000
lei.
Totodată,
conform dispozițiilor art.3 alin.1 din O.G.nr.32/1995, astfel cum a fost
modificată de Legea nr.123/1997, cererile adresate instanțelor judecătorești,
când au ca obiect exercitarea unei căi de atac, se timbrează prin depunerea
unui timbru judiciar în valoare de 1.500 lei.
In
cauză se constată că, deși legal citat (fila 5 dosar) cu mențiunea timbrării
recursului, potrivit dispozițiilor legale mai sus arătate, recurentul nu și-a
îndeplinit această obligație.
Potrivit
dispozițiilor art.20 alin3 din Legea nr.146/1997, ale art.35 alin.5 din Ordinul
nr.760/C/1999 al ministrului de stat - ministrul justiției privind aprobarea Normelor
metodologice pentru aplicarea acestei legi, precum și cele ale art.9 alin.2 din
O.G.nr.32/1995, neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se
sancționează cu anularea cererii.
In
consecință, recursul declarat în cauză va fi anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează
recursul declarat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale împotriva
sentinței nr.133 din 25 aprilie 2002 a Curții de Apel Craiova – Secția de
contencios administrativ, ca netimbrat.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 23 ianuarie 2003.