ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4824/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4824/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 324 din 5
martie 2004, Tribunalul București, secția a II–a penală, a condamnat pe
inculpatul Șt.A.E. la 5 ani închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie,
prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a)
din același cod.
În baza art. 39 C. pen., s-a dispus
contopirea pedepsei cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată aceluiași
inculpat prin sentința penală nr. 2505 din 23 septembrie 2003 a Judecătoriei
sectorului 5, hotărâre rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1506 din 22 octombrie
2003 a Tribunalului București, secția I penală, și executarea pedepsei cea mai
grea, de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 și a
art. 64 C. pen.
Pe latură civilă s-a dispus
obligarea inculpatului la plata sumei de 500.000 lei despăgubiri civile către
partea civilă S.O.B.
Pentru a pronunța hotărârea,
instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În după – amiaza zilei de 8 iulie
2003, inculpatul, apropiindu-se de grupul de adolescenți în care se afla și
S.O.B., a cerut ajutor pentru a amaneta o bijuterie a mamei sale, el susținând
că nu are act de identitate. La această cerere, a răspuns afirmativ S.O.B.,
sens în care l-a însoțit pe inculpat și când ambii au ocupat cabina unui
ascensor dintr-un bloc, iar inculpatul a apăsat pe tasta pentru etajul X,
adolescentul a fost lovit în figură și în abdomen, inculpatul cerându-i suma de
500.000 lei. Pentru că a fost refuzat, inculpatul a continuat să-l lovească și
să-l amenințe cu moartea pe adolescent, atitudini care l-au determinat pe
acesta din urmă să-i dea suma cerută. După luarea banilor, întrucât loviturile
aplicate îl doborâseră pe S.O.B. pe podeaua ascensorului, inculpatul i-a smuls
de la gât un lănțișor din metal alb, pe care l-a dat mamei sale, Șt.C.,
ulterior aceasta predându-l organelor de poliție.
Împotriva sentinței, inculpatul a
declarat apel, motivul invocat fiind netemeinicia pedepsei aplicate,
considerată a fi fost individualizată cu neluarea în evaluare a datelor ce
caracterizează persoana sa, respectiv sinceritatea, regretul și greutățile
materiale ale familiei sale.
Curtea de Apel București, secția a
II a penală, prin decizia penală nr. 308 din 22 aprilie 2004, a respins, ca
nefondat, apelul.
Nemulțumit și de hotărârea instanței
de apel, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, și în această cale
de atac el susținând că este incident cazul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., respectiv i s-a aplicat pedeapsă greșit individualizată
în raport de prevederile art. 72 C. pen.
Recursul nu este fondat.
Dispunând executarea pedepsei cea
mai grea, de 5 ani închisoare, stabilită pentru infracțiuni concurente,
inculpatul fiind recidivist postcondamnatoriu, instanța, în acord cu criteriile
generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., a avut în vedere pericolul
social grav al faptei, împrejurările în care ea a fost săvârșită, dar și
persoana făptuitorului, acesta, anterior, suferind condamnări succesive pentru
infracțiuni de furt.
Dispunerea executării pedepsei prin
privare de libertate va fi în măsură să realizeze și scopul pedepsei, astfel
cum prevede art. 52 C. pen.
Pentru considerentele expuse,
recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispozițiilor art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
Conform art. 192 C. proc. pen., inculpatul
recurent va fi obligat să plătească cheltuielile judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul Șt.A.E. împotriva deciziei penale nr. 308/ A din 22
aprilie 2004 a Curții de Apel București, secția a II–a penală.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, perioada executată de la 22 februarie 2003 până la 30 mai 2003,
precum și timpul arestării preventive de la 12 iulie 2003, la 28 septembrie
2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de
1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de
400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
28 septembrie 2004.