ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1348/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 433/ S din 20 decembrie 2002 a Tribunalului Brașov, modificată în ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor de Curtea de Apel Brașov, inculpatul S.V. a fost condamnat la 9 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174, art. 175 și art. 176 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1355/1999 a Judecătoriei Onești și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse pe lângă pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute în total, 10 ani închisoare.

La data de 11 august 2003, condamnatul S.V. a formulat contestație la executare, invocând că pedeapsa de un an închisoare este grațiată. Prin sentința penală nr. 363/ S din 28 august 2003, Tribunalul Brașov a admis contestația formulată de condamnat, a descontopit pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, în părțile componente și a constatat că pedeapsa de un an închisoare cu privire la care s-a revocat suspendarea executării, este grațiată în baza art. 1, art. 2 și art. 4 din Legea nr. 543/2002, modificată prin O.U.G. nr. 16/2003. A dispus ca să execute pedeapsa de 9 ani închisoare și a scăzut perioada executată de la 1 aprilie 2002, la zi. Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov a declarat apel împotriva sus-menționatei sentințe, criticând-o ca nelegală, susținând că, contestatorul fiind recidivist este exceptat de la grațiere, astfel că greșit s-a admis contestația acestuia.

Prin decizia penală nr. 348/ AP din 3 decembrie 2003, Curtea de Apel Brașov, a respins apelul ca nefondat, motivând că pedeapsa de un an închisoare, care reprezintă primul termen al recidivei, nu este exceptată de la grațiere. Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, criticând-o pe aceasta, precum și hotărârea primei instanțe, ca nelegale, deoarece s-a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 543/2002, solicitându-se casarea ambelor hotărâri pronunțate în cauză și respingerea contestației formulată de condamnat. Recursul este fondat. Potrivit art. 4 din Legea nr. 543/2002, privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, prevederile art. 1 și art. 2 din lege referitoare la grațierea unor pedepse, nu se aplică celor condamnați pentru infracțiuni săvârșite în stare de recidivă și celor care sunt recidiviști prin condamnări anterioare.

Excepția de la grațiere este legată de calitatea de recidivist, care trebuie să fi existat la data adoptării legii de grațiere și se întinde asupra tuturor pedepselor pe care condamnatul le-a suferit până la acea dată. Întrucât prin ultima hotărâre de condamnare (sentința penală nr. 433/ S din 20 decembrie 2002 a Tribunalului Brașov) s-a reținut starea de recidivă după condamnare prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., aceasta îl exclude pe condamnat de la aplicarea grațierii pentru toate pedepsele la care a fost condamnat, inclusiv aceea care constituie primul termen al recidivei. Pentru aceste considerente, greșit s-a admis contestația la executare formulată de condamnat, instanțele de judecată făcând o greșită aplicare a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 543/2002, ceea ce constituie motivul de recurs prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 1 C. proc.

pen. În consecință, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează a se admite recursul declarat de procuror, a se casa decizia recurată cât și sentința, iar în fond, a se respinge contestația la executare formulată de condamnatul S.V. Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a contestatorului, urmează a se plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei penale nr. 348/ Ap din 3 decembrie 2003 a Curții de Apel Brașov, privind pe condamnatul S.V. Casează decizia penală atacată, precum și sentința penală nr. 363/ S din 28 august 2003 a Tribunalului Brașov, iar în fond, respinge contestația la executare formulată de contestatorul S.V. Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 9 martie 2004.