ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5741/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 25 noiembrie 2003, pronunțată în dosarul nr. 3419/2003, Curtea de Apel București, secția I penală, a dispus, printre altele, menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților B.Ș.L., B.R. și U.I. constatând, potrivit art. 300 2 C. proc. pen., cu referire la art. 160 b C. proc. pen., că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților impun, în continuare, privarea de libertate a acestora. Pentru a hotărî astfel, Curtea a constatat că, prin probele administrate în cauză nu s-a diminuat presupunerea că inculpații au comis faptele, pentru care au fost trimiși în judecată. S-a reținut că subzistă cazul prevăzut de art. 148 lit. h) C. proc.

pen. și anume că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică, având în vedere că aceștia sunt judecați pentru o faptă gravă de corupție, comisă în mod organizat de un grup format din cinci persoane, fiecare cu o opoziție socială distinctă situată la un nivel superior, valoarea mare a sumei oferită drept mită, precum și poziția inculpaților pe parcursul procesului penal. Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații B.Ș.L., B.R. și U.I., solicitând casarea în temeiul art. 385 9 pct. 17 1 C. proc. pen. și susținând, în esență, că din actele dosarului nu rezultă vinovăția lor, nu prezintă pericol pentru ordinea publică și sunt în arest preventiv de peste un an și 6 luni.

În concluzie, inculpații au solicitat punerea în libertate, întrucât nu mai subzistă condițiile impuse de art. 148 lit. h) C. proc. pen. Recursurile declarate de inculpați sunt nefondate. Din actele dosarului rezultă că inculpații recurenți au fost trimiși în judecată, în stare de arest, prin rechizitoriul întocmit la data de 11 iulie 2002 de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, secția parchetelor militare, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la dare de mită, fapte prevăzute de art. 26, raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., pentru inculpații B.R.

și U.I. Prin același rechizitor au mai fost trimiși în judecată inculpații B.S., pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., precum și inculpatul S.H., pentru infracțiunea de complicitate la dare de mită. S-a reținut că inculpatul B.S. a promis suma de 1,5 milioane dolari SUA, prin intermediari, pentru a fi dată unui procuror în vederea revocării mandatului de arestare emis pe numele său și, pentru schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care era inculpat, în dosarul nr. 190/P/2001 al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, sumă din care a dat ca avans 99.700 dolari SUA, precum și promisiunea aceluiași inculpat de a da, prin intermediari procurorului anchetator suma de 55 dolari SUA pentru eliberarea numitului D.D., sumă însușită de inculpații B.R.

și U.I. Inculpatul B.Ș.L., în cunoștință de cauză, a intermediat înțelegerea dintre inculpații B.S. și S.H., pe de o parte și inculpații B.R. și U.I., pe de altă parte. Urmare probelor administrate și în faza de cercetare judecătorească, Curtea de Apel București a apreciat că nu s-a diminuat presupunerea că inculpații au comis faptele deduse judecății, aceștia prezentând pericol pentru ordinea publică. Având în vedere actele dosarului, se constată că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, respectiv art. 148 lit. h) C. proc. pen., nu s-au schimbat, astfel că instanța de fond corect a dispus menținerea măsurii, în temeiul art. 160 b C. proc.

pen. Așa fiind, conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.Ș.L., B.R. și U.I., împotriva încheierii din 25 noiembrie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă la cheltuieli judiciare în sumă de 500.000 lei pe inculpatul B.Ș.L. și la câte 750.000 lei cheltuieli judiciare pe inculpații B.R. și U.I., din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 200.000 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 8 decembrie 2003.