ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5741/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea din 25 noiembrie

2003, pronunțată în dosarul nr. 3419/2003, Curtea de Apel București, secția I

penală, a dispus, printre altele, menținerea măsurii arestării preventive a

inculpaților

B.Ș.L., B.R.

și

U.I.

constatând, potrivit art. 300

2

C. proc.

pen., cu referire la art. 160

b

C. proc. pen., că temeiurile care au

determinat arestarea preventivă a inculpaților impun, în continuare, privarea

de libertate a acestora.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a

constatat că, prin probele administrate în cauză nu s-a diminuat presupunerea

că inculpații au comis faptele, pentru care au fost trimiși în judecată. S-a reținut

că subzistă cazul prevăzut de art. 148 lit. h) C. proc. pen. și anume că

lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică, având

în vedere că aceștia sunt judecați pentru o faptă gravă de corupție, comisă în

mod organizat de un grup format din cinci persoane, fiecare cu o opoziție

socială distinctă situată la un nivel superior, valoarea mare a sumei oferită

drept mită, precum și poziția inculpaților pe parcursul procesului penal.

Împotriva acestei încheieri au

declarat recurs inculpații B.Ș.L., B.R. și U.I., solicitând casarea în temeiul art.

385

9

pct. 17

1

C. proc. pen. și susținând, în esență, că

din actele dosarului nu rezultă vinovăția lor, nu prezintă pericol pentru

ordinea publică și sunt în arest preventiv de peste un an și 6 luni.

În concluzie, inculpații au

solicitat punerea în libertate, întrucât nu mai subzistă condițiile impuse de art.

148 lit. h) C. proc. pen.

Recursurile declarate de inculpați

sunt nefondate.

Din actele dosarului rezultă că

inculpații recurenți au fost trimiși în judecată, în stare de arest, prin rechizitoriul

întocmit la data de 11 iulie 2002 de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de

Justiție, secția parchetelor militare, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate

la dare de mită, fapte prevăzute de art. 26, raportat la art. 255 alin. (1) C. pen.,

cu referire la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.

a) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., pentru inculpații B.R. și U.I.

Prin același rechizitor au mai fost

trimiși în judecată inculpații B.S., pentru săvârșirea infracțiunii de dare de

mită, prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 33

lit. a) C. pen., precum și inculpatul S.H., pentru infracțiunea de complicitate

la dare de mită.

S-a reținut că inculpatul B.S. a

promis suma de 1,5 milioane dolari SUA, prin intermediari, pentru a fi dată

unui procuror în vederea revocării mandatului de arestare emis pe numele său

și, pentru schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care era inculpat,

în dosarul nr. 190/P/2001 al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de

Justiție, sumă din care a dat ca avans 99.700 dolari SUA, precum și promisiunea

aceluiași inculpat de a da, prin intermediari procurorului anchetator suma de

55 dolari SUA pentru eliberarea numitului D.D., sumă însușită de inculpații B.R.

și U.I.

Inculpatul B.Ș.L., în cunoștință de cauză,

a intermediat înțelegerea dintre inculpații B.S. și S.H., pe de o parte și inculpații

B.R. și U.I., pe de altă parte.

Urmare probelor administrate și în

faza de cercetare judecătorească, Curtea de Apel București a apreciat că nu s-a

diminuat presupunerea că inculpații au comis faptele deduse judecății, aceștia prezentând

pericol pentru ordinea publică.

Având în vedere actele dosarului, se

constată că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării

preventive a inculpaților, respectiv art. 148 lit. h) C. proc. pen., nu s-au

schimbat, astfel că instanța de fond corect a dispus menținerea măsurii, în

temeiul art. 160

b

C. proc. pen.

Așa fiind, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca nefondate recursurile declarate

de inculpați, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpații B.Ș.L., B.R. și U.I., împotriva încheierii

din 25 noiembrie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă la cheltuieli judiciare în

sumă de 500.000 lei pe inculpatul B.Ș.L. și la câte 750.000 lei cheltuieli

judiciare pe inculpații B.R. și U.I., din care onorariile cuvenite apărătorului

desemnat din oficiu, în sumă de câte 200.000 lei, se vor avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință

publică, azi 8 decembrie 2003.