ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 873/2003

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 7 februarie

2003, pronunțată în dosarul nr. 3419/2002 al Curții de Apel București, secția I

penală, s-a dispus, printre altele, prelungirea arestării preventive a

inculpaților B.Șt.L., B.R. și S.C. până la data de 24 februarie 2003, inclusiv.

Instanța de fond deliberând asupra

cererilor formulate a respins cererea de liberare pe cauțiune formulată de B.Șt.L.,

de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de

a nu părăsi localitatea formulată de B.R., U.I. și S.C. și a dispus prelungirea

măsurii arestării preventive a inculpaților.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut că s-au schimbat temeiurile ce au fost avute în vedere la

luarea măsurii arestării preventive.

Împotriva acestei hotărâri,

inculpații au declarat recurs, solicitând admiterea acestuia și punerea lor în

libertate.

Recursurile urmează a fi admise

pentru considerentele ce vor fi arătate:

Analizând cauza prin prisma

motivului de casare invocat și din oficiu, Curtea constată că inculpații B.Șt.L.

și B.R. au formulat cereri de liberare provizorie pe cauțiune, arătând că sunt

îndeplinite condițiile cerute de legiuitor.

Inculpații U.I. și S.C. au solicitat

în completarea cererii de revocare a măsurii arestării preventive, liberare sub

control judiciar, întrucât sunt îndeplinite prevederile art. 160

4

C.

proc. pen.

Or, instanța în mod greșit a

procedat la soluționarea cererii de liberare provizorie formulată de inculpatul

B.Șt.L., impunându-se analizarea acesteia prin prisma dispozițiilor art. 160

4

C. proc. pen. și să dispună în consecință.

În același sens se impune și

analizarea cererii formulată de inculpatul B.R.

Referitor la cererile formulate de

ceilalți inculpați S.C. și U.I. al căror obiect era liberarea provizorie sub

control judiciar, de asemenea instanța nu s-a pronunțat, soluția de respingere

vizând o cerere ce nu a fost formulată.

Deci, cum instanța nu a analizat, a

omis sau greșit a dispus asupra cererilor, Curtea consideră că se impune

casarea încheierii și rejudecarea cauzei în limitele arătate, impunându-se însă

menținerea stării de arest a inculpaților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de

inculpații B.Șt.L., B.R., U.I. și S.C. împotriva încheierii de ședință din 7

februarie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în

dosarul nr. 3419/2002 al acesteia.

Casează încheierea sus-menționată

numai cu privire la greșita soluționare a cererii de liberare provizorie

formulată de inculpatul B.Șt.L., omisiunea soluționării cererii inculpatului B.R.

cu același obiect, precum și omisiunea soluționării cererilor inculpaților U.I.

și S.C. de liberare provizorie sub control judiciar.

Trimite cauza spre rejudecare în

aceste limite, la Curtea de Apel București, secția I penală.

Menține celelalte dispoziții ale

încheierii.

Pronunțată în ședință publică, azi 19

februarie 2003.