ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1291/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1291/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 704 din 16
octombrie 2003 a Tribunalului Iași au fost condamnați inculpații:
C.L. și;
T.C.C. la pedepsele de câte 12 ani
închisoare și 5 ani pedeapsă complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute
de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de viol,
prevăzută de art. 197 alin. (1) și (2) lit. a) și alin. (3) C. pen.
A aplicat inculpaților dispozițiile
art. 71 și art. 64 C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen., a
menținut starea de arest a inculpaților pe o durată de 30 zile, iar, în baza art.
88 C. pen., a dedus la zi durata arestului preventiv de la 1 mai 2003.
Potrivit art. 14 C. proc. pen. și
art. 346 C. proc. pen., a constatat recuperat integral prejudiciul cauzat
părții vătămate C.G.
În baza art. 191 C. proc. pen., a
obligat inculpații la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel,
instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:
În ziua de 27 aprilie 2003, în jurul
orelor 20,00, partea vătămată C.G., minor în vârstă de 14 ani, se deplasa pe
raza satului Tufeștii de Sus spre satul Boroșești, județul Iași. Partea
vătămată era însoțită de martorul G.C. Pe traseu, cei doi au fost ajunși de o
căruță condusă de inculpatul T.C.C. și în care se mai aflau inculpatul C.L. și
numitul S.G., toți cei trei deplasându-se la o discotecă dintr-un sat vecin.
Inculpații, aflându-se sub influența
băuturilor alcoolice, fără vreo motivație logică, au hotărât să-i bată pe
partea vătămată și pe martorul G.C., însă nu au reușit să-l prindă decât pe
partea vătămată, căruia i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și
picioarele. Consecutiv violențelor exercitate, inculpatul C.L. a propus
coinculpatului T.C.C. și numitul S.G. s-o lege pe partea vătămată de un copac
aflat pe marginea drumului și să întrețină raporturi sexuale cu acesta.
În contextul celor menționate,
martorul S.G. a refuzat propunerea lansată de inculpatul C.L., motiv pentru
care i-a abandonat pe cei doi inculpați, plecând spre domiciliul său.
De precizat este faptul că anterior
acestui moment, S.G. i-a aplicat și el o lovitură cu piciorul părții vătămate
la solicitarea celorlalți inculpați.
Ulterior, inculpații C.L. și T.C.C.
l-au luat în brațe pe minorul C.G., l-au transportat la marginea drumului și
l-au legat de un copac cu un lanț de la căruță. Fiecare dintre inculpat a
întreținut cu partea vătămată câte un raport sexual oral, cu mențiunea că,
datorită opoziției părții vătămate, unul dintre inculpați îi ținea gura
deschisă în timpul realizării raportului sexual de către celălalt inculpat.
După consumarea raporturilor
sexuale, inculpații au dezlegat partea vătămată, au transportat-o la căruță,
după care au abandonat-o la marginea pădurii Mircești.
Inculpații și-au continuat traseul
spre satul Tăcuța, unde au mers la discoteca organizată în localitatea
menționată.
Urmare agresiunii exercitate asupra
părții vătămate, acesteia i-au fost cauzate leziuni vindecabile într-un număr
de 3 – 4 zile de îngrijiri medicale.
Prin decizia penală nr. 440 din 2
decembrie 2003, Curtea de Apel Iași a respins, ca nefondate, apelurile
declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și ale inculpaților C.L. și
T.C.C.
Prin recursul declarat Parchetul de
pe lângă Curtea de Apel Iași, a solicitat casarea hotărârilor pentru motivul
prevăzut de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen. și, majorarea pedepselor
aplicate inculpaților.
Recursul este fondat.
Instanța de fond a stabilit corect
situația de fapt și vinovăția inculpaților, și a făcut o încadrare juridică
corespunzătoare faptelor comise de aceștia.
La individualizarea pedepselor
aplicate inculpaților, Curtea apreciază, însă, că, instanța de fond nu a dat
eficiență tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.
Astfel, nu s-au avut în vedere, în
suficientă măsură, gradul ridicat de pericol social al infracțiunii săvârșite
reflectat de modalitatea de comitere a faptei, constând în actele materiale
prin care inculpații au agresat și imobilizat victima și prin care au realizat
infracțiunea.
Pe de altă parte, instanța nu a avut
în vedere atitudinea procesuală nesinceră manifestată de inculpați pe parcursul
judecării cauzei, negând contra evidenței că au comis faptele reținute în
sarcina lor.
Față de aceste considerente, se
constată că, în cauză, sunt temeiuri care justifică majorarea pedepselor
aplicate inculpaților, în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. și
de scopurile pedepsei prevăzute de art. 52 C. pen.
În consecință, urmează ca, în baza
art. 385
15
pct. 2 lit. d) C. proc. pen., să fie admis recursul
declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, să fie casată decizia
atacată și sentința penală nr. 704 din 16 octombrie 2003 a Tribunalului Iași
numai cu privire la pedepsele principale aplicate inculpaților pentru
infracțiunea de viol, pedepse ce vor fi majorate de la câte 12 ani închisoare
la câte 14 ani închisoare.
Se va deduce din pedepsele aplicate
inculpaților durata reținerii și arestării preventive de la 1 mai 2003 până la
4 martie 2004, pentru fiecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași împotriva deciziei penale nr. 440 din
2 decembrie 2003 a Curții de Apel Iași, privind pe intimații inculpați C.L. și
T.C.C.
Casează decizia recurată și sentința
penală nr. 704 din 16 octombrie 2003 a Tribunalului Iași numai cu privire la
pedepsele principale aplicate inculpaților C.L. și T.C.C., pentru infracțiunea
de viol, prevăzută și pedepsită de art. 197 alin. (1) și (2) lit. a) și alin.
(3) C. pen., pedepse pe care le majorează de la câte 12 ani închisoare la câte
14 ani închisoare pentru fiecare inculpat.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaților durata
reținerii și arestării preventive de la 1 mai 2003 până la 4 martie 2004,
pentru fiecare.
Onorariile cuvenite apărătorului
desemnat din oficiu, în sumă de câte 400.000 lei, se vor plăti din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 4
martie 2004.