ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4907/2003

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Curtea de Arbitraj Internațional de pe lângă

Camera de Comerț și Industrie a României, prin sentința arbitrală nr. 290 din

12 octombrie 2001, a respins acțiunea reclamantei S.C. M.C.I.E. SRL București

împotriva pârâtei S.C. K. & N.T.SRL București, pentru suma de 19.006 USD în

lei, chirie, cu daune reprezentând chiria până la data expirării contractului.

Curtea de Apel București, prin decizia civilă

nr. 796 din 27 mai 2002, a respins acțiunea în anulare formulată de reclamanta

arbitrală, S.C. M.C.I.E.SRL București.

Prin decizia civilă nr. 7450 din 6 decembrie

2002, Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, a anulat, ca netimbrat,

recursul reclamantei.

Curtea Supremă de Justiție, prin decizia civilă

nr. 796 din 11 februarie 2003, a admis contestația în anulare formulată de

reclamant, a anulat decizia de mai sus, și a stabilit termen pentru judecarea

recursului reclamantei, care era timbrat.

Prin recursul declarat de reclamanta arbitrală,

solicită, în esență, admiterea acțiunii sale principale privind plata chiriei

așa cum a fost formulată, precum și obligarea pârâtei la daunele cerute privind

spațiul în litigiu ce a făcut obiectul contractului încheiat la 29 martie 2000.

Recursul reclamantei este nefondat pentru cele

ce se vor arăta în continuare.

Din examinarea lucrărilor dosarului, în raport

de susținerile pe care reclamanta le reiterează prin recursul de față, se

constată că nu sunt întrunite nici una dintre situațiile prevăzute de art. 304 C.

proc. civ., pentru a conduce la casarea hotărârii atacate, cum eronat se solicită.

În speță, reclamanta și-a întemeiat acțiunea în

anulare a hotărârii arbitrale, care a soluționat inițial litigiul global pe

dispozițiile art. 364 – 366, fără să se indice vreunul din cazurile de

nelegalitate prevăzute expres de art. 364 C. proc. civ.

Or, potrivit art. 364 C. proc. civ., hotărârea

arbitrală poate fi desființată numai prin acțiune în anulare când: litigiul nu

era susceptibil de soluționare pe calea arbitrajului; tribunalul arbitral a

soluționat fără să existe o convenție arbitrală, sau în temeiul unei convenții

nule sau inoperante; tribunalul nu a fost constituit conform convenției

arbitrale; partea a lipsit la dezbateri când procedura de citare nu a fost

îndeplinită; hotărârea a fost pronunțată după expirarea termenului arbitrajului

prevăzut de art. 353

3

; tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra unor

lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a

dat mai mult decât s-a cerut; hotărârea arbitrală nu cuprinde dispozitivul și

motivele, nu arată data și locul pronunțării, nu este semnat de arbitrii;

dispozitivul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire; hotărârea

arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziții imperative

ale legii.

Cum, recurenta–reclamantă arbitrală nu putea

ataca hotărârea arbitrală decât în limitele motivelor expres prevăzute de

dispozițiile legale menționate mai sus, criticile sale privind fondul

raporturilor sale juridice cu pârâta nu pot fi primite în această fază

procesuală.

În consecință, cum în cauză nu sunt întrunite

nici una dintre situațiile prevăzute de art. 364 C. proc. civ. menționate mai

sus, corect, prin hotărârea ce se atacă a fost respinsă acțiunea în anulare a

hotărârii arbitrale.

Astfel că recursul reclamantei se privește ca

nefondat și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. M.C.I.E.

SRL București împotriva deciziei nr. 796 din 27 mai 2002 a Curții de Apel

București, secția a VI-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 9 decembrie 2003.