ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2200/2004

Asupra

recursului de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr.94/PI din 12 februarie 2003 pronunțată de  Tribunalul Timiș

în dosarul nr. 927/2002, în baza art. 174 C. pen. a fost condamnat inculpatul

B.C.

la pedeapsa

de 15 ani  închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a), b), d) și e) C. pen., pentru săvârșirea  infracțiunii de omor, iar

prin decizia penală nr.148 din 10 aprilie 2003 pronunțată de Curtea de Apel

Timișoara în dosarul nr.148 din 10 aprilie 2003 s-a respins ca fiind nefondat

apelul inculpatului.

Curtea

Supremă de Justiție, prin decizia penală nr. 3838 din 18 septembrie 2003

pronunțată în dosarul nr. 2145/2003, a admis recursul  inculpatului B.C.

împotriva deciziei penale nr.148 din 10  aprilie 2003, a casat ambele hotărâri

și a trimis cauza  spre rejudecare la prima instanță, respectiv Tribunalul

Timiș.

Prin

cerere depusă la data de 29 martie 2004 în dosarul nr.10948/2003 și respectiv

cererile depuse la 9 aprilie 2004 și 13 aprilie 2004 în dosarul nr.2912/2004 al

Curții de Apel Timișoara, inculpatul B.C., a solicitat recuzarea tuturor

judecătorilor de la Tribunalul Timiș.

Curtea

de Apel Timișoara, prin încheierea nr. 407/PI din 15 aprilie 2004 a respins ca

fiind nefondată cererea de recuzare.

Împotriva

acestei încheieri a formulat recurs inculpatul care a susținut că respingerea

cererii de recuzare nu  este fondată, întrucât această instanță nu oferă

suficiente garanții de imparțialitate, s-au sustras probe din  dosar, nu i se

acordă  dreptul la apărare, nu se iau în  considerare cererile depuse  la

dosar, iar declarațiile unor martori sunt mincinoase.

În

aceste condiții dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție

pentru a fi soluționată cererea de recurs așa cum prevăd dispozițiile art. 52

alin. ultim. C. pen.

Verificând

actele și lucrările dosarului Curtea  consideră că motivele invocate de

recurent nu sunt fondate.

Curtea

de Apel Timișoara, a apreciat în mod corect că  motivele de recuzare invocate

nu se încadrează în nici unul din cazurile  de incompatibilitate prevăzute de

art. 46 – art. 49 C. proc. pen. astfel că potrivit dispozițiilor art. 52 C.

proc. pen. a respins cererea de recuzare.

În

consecință, urmează ca în conformitate cu art. 385

15

pct.1 lit. b)

C. proc. pen., să fie respins recursul ca fiind nefondat.

Potrivit

dispozițiilor art. 192 C. proc. pen. recurentul va fi obligat la plata

cheltuielilor  judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de petentul inculpat B.C. împotriva încheierii

nr.40/PI din 15 aprilie 2004, pronunțată în dosarul nr. 2912/P/2004 al Curții

de Apel Timișoara.

Obligă

pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de  cheltuieli judiciare

către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va  avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 23 aprilie 2004.