ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 207/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 207/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta
Cooperativa de Credit „S” Satu Mare, ce a funcționat în cadrul Casei Centrale
Creditcoop a formulat contestație la Consiliul de Administrație al Băncii
Naționale a României, solicitând anularea Hotărârii nr. 9 din 15 mai 2003 prin
care s-a dispus retragerea autorizației de funcționare seria B nr. 0435/2002
ce a intrat în vigoare și a produs efecte juridice începând cu data de 21 mai
2003, data publicării în M. Of.
În
motivarea contestației prin care a cerut anularea Hotărârii nr. 9/2003 emisă de
Banca Națională a României, reclamanta a susținut că faptele reținute în
actele de control care au stat la baza acestei măsuri de retragere a
autorizației de funcționare, nu există, că există o disproporție între
pericolul concret al unor fapte și sancțiune, iar pentru unele fapte a
intervenit prescripția.
Consiliul
de Administrație al Băncii Naționale a României prin Hotărârea nr.16 din 22
iulie 2003 a respins ca neîntemeiată contestația.
Pentru
a pronunța această hotărâre, Consiliul de Administrație a reținut că
susținerile reclamantei nu au fost de natură să modifice constatările care au
stat la baza emiterii Hotărârii nr. 9/15 mai 2003.
Împotriva
acestei hotărârii cu nr. 16/2003 și a celei cu nr. 9/2003 a declarat recurs
reclamanta, solicitând să se constate că hotărârea este nelegală, fiind comise
o serie de erori, abuzuri, invocând ca motive de casare art. 304 pct .3 și 9 C.
proc. civ., recurs declarat de baroul de avocați U.M. și reprezentată de Ș.F.
ca președinte.
Asupra
recursului declarat se constată:
Recursul
declarat de recurenta-reclamantă se va respinge ca inadmisibil, fiind declarat
de o persoană fără calitate procesuală activă, pentru considerentele ce se vor
expune, această chestiune prealabilă fiind pusă în discuția părților, excepție
invocată de intimata Banca Națională a României prin întâmpinare.
Rezultă
din actele dosarului că recurenta a funcționat în cadrul Casei Centrale
Creditcoop în baza Hotărârii nr. 56/2002 a Băncii Naționale a României.
Prin
Hotărârea nr. 5 din 15 mai 2003, Banca Națională a României în baza
competențelor sale și a constatării unor grave abateri ce au periclitat
credibilitatea și viabilitatea cooperativei recurente, a dispus retragerea
autorizației de funcționare, hotărâre care a rămas în vigoare prin respingerea
contestației, de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României
prin Hotărârea nr. 16/2003.
Curtea
constată că în respectarea prevederilor O.U.G.nr. 97/2000 privind organizațiile
de credit cooperatiste, aprobată prin Legea nr.200/2002, Casa Centrală
Creditcoop a emis Hotărârea nr. 12 publicată în M. Of. nr.1891 din 14 august
2003 prin care s-a precizat că recurenta-reclamantă Cooperativa de Credit „S” se
dizolvă și intră în lichidare, fiind desemnați reprezentanți pentru numirea
lichidatorului în persoana Societății Comerciale „P.G.” SRL.
În
acest sens sunt și dispozițiile art. 207 lit. h) și 209-210 din actul normativ
citat mai sus.
Prin încheierea
nr. 1643 din 17 iunie 2003 a Tribunalului Satu Mare, judecătorul delegat la
Oficiul Registrului Comerțului a admis cererea de înscriere în registru a
dizolvării societății Cooperativa de Credit „S”, precum și numirea
lichidatorului.
Odată
cu numirea lichidatorului a fost ridicat dreptul Consiliului de Administrație
și al directorilor de a mai conduce și reprezenta societatea, aceste
prerogative fiind strict determinate de lege, iar lichidatorul și persoanele
desemnate de acesta preiau întreaga conducere și reprezentare a societății.
În
acest sens, prevederile din Capitolul 3 al Legii nr. 200/2002 și cu trimitere
specială art. 233 și 227.
Se mai
constată că prin scrisoarea nr. 5914/2003 și 9059/2003 s-a adus la cunoștință
Cabinetului avocațial U.M. și fostului președinte al Cooperativei „S” că nu mai
au calitatea să reprezinte societatea aflată în lichidare, singurul
reprezentant legal fiind lichidatorul deja desemnat.
În
aceste condiții se constată că recursul declarat de către Cooperative de Credit
„S reprezentată de Ș.F. și semnat de către avocatul ales de acesta, este
declarat de persoane care nu pot angaja societatea, cel care avea această
competență și calitate procesuală fiind numai lichidatorul.
Față de
aceste constatări care își au temeiul în prevederile art. 227 alin. (4) și
următoarele din Legea nr.200/2002, se reține că recursul este inadmisibil, se
va admite deci excepția invocată de Banca Națională a României și se va
respinge ca atare recursul, el fiind declarat de persoane fără calitate
procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite
excepția invocată de intimata Banca Națională a României.
Respinge
recursul declarat de Cooperativa de Credit „S” Satu Mare ca fiind declarat de
persoană fără calitate procesuală activă.
Pronunțată,
în ședința publică, astăzi 22 ianuarie 2004.