ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4682/2003

Asupra recursului de față;

Din actele dosarului, constată

următoarele:

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

București, prin rechizitoriul din 6 septembrie 2002, a trimis în judecată pe

inculpatul A.B.R., pentru infracțiunea de trafic de droguri, prevăzută de art.

2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

Actul de învinuire reține, în

esență, că, în ziua de 21 august 2002, în urma denunțului făcut de numitul

B.A., inculpatul a fost prins având, sub scaunul șoferului automobilului pe

care îl conducea, un pachet de țigări, înfășurat în bandă adezivă, cu 198

comprimate de metilendioximetam - fetamină (M.D.M.A.), produs care face parte

din tabelul I, anexă la Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și

consumului ilicit de droguri.

Tribunalul București, secția a II-a

penală, prin sentința nr. 533 din 29 mai 2003, a condamnat pe inculpat, pentru

infracțiunea de trafic de droguri, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 143/2000, la 10 ani de închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64

din același cod și la 4 ani interzicerea unor drepturi, l-a menținut în stare

de arest și i-a dedus detenția preventivă, de la 21 august 2002 până la zi.

Prin aceeași sentință, instanța a

dispus:

a) confiscarea și distrugerea celor

160 de comprimate M.D.M.A., rămase după efectuarea analizelor de laborator;

b) restituirea, către inculpat, a

sumelor de 1.011 dolari S.U.A., 100 Euro și 4.010.000 lei, găsite asupra lui cu

prilejul prinderii în flagrant delict;

c) restituirea, aceluiași făptuitor,

a pistolului, a telefonului mobil și a autoturismului;

d) obligarea inculpatului la

2.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

avut în vedere:

declarațiile denunțătorului B.A.;

b) procesul-verbal de percheziție

întocmit de poliție cu prilejul percheziționării autoturismului inculpatului;

c) înregistrarea video a

percheziției autoturismului făptuitorului;

d) pachetul de țigări, corp delict;

e) declarațiile martorilor asistenți

H.F. și C.F., prezenți la percheziție;

f) mesajele telefonice schimbare de

inculpat cu denunțătorul său, anterior prinderii în flagrant delict.

Inculpatul a declarat apel,

susținând, în principal, că nu este vinovat și în subsidiar, că urmărirea

penală nu este completă.

Curtea de Apel București, secția I

penală, prin decizia nr. 454 din 25 august 2003, a respins, ca nefondat,

apelul, l-a menținut pe inculpat în stare de arest, i-a dedus, în continuare,

detenția preventivă și l-a obligat la 500.000 lei cheltuieli judiciare

statului.

Instanța de apel a motivat că prima

instanță a reținut corect situația de fapt, pe care a calificat-o corespunzător

și că:

a) efectuarea unei expertize dactiloscopice

asupra pachetului de țigări este, la această dată, imposibil de realizat;

b) reaudierea martorilor asistenți

este nerelevantă;

c) verificarea numărului de

comprimate care încap în pachetul în discuție, nu este elocventă;

d) nu este utilă cauzei audierea

unor martori cu privire la o datorie a denunțătorului către inculpat.

Prin recursul de față, inculpatul

critică decizia, reiterând susținerile din apel, la care adaugă că i s-a

aplicat o pedeapsă excesiv de severă.

În parte, recursul este întemeiat.

În cauză, urmărirea penală nu este

completă.

Astfel:

]

, se menționează că „inculpatul a

solicitat ridicarea unor urme papilare de pe pachetul de țigări în care s-au

găsit stupefiantele și o confruntare a sa cu denunțătorul, cereri respinse de

procuror, prin ordonanța din 2 septembrie 2002, ca neconcludente cauzei”.

Ordonanța în discuție lipsește din dosar.

admiterea sau respingerea cererii de administrare a unor probe se face motivat,

motivare care, în cauză, lipsește.

pertinente, concludente și utile cauzei, deoarece aveau legătură cu faptele și

împrejurările ce trebuiau dovedite, puteau contribui la aflarea adevărului și

soluționarea cauzei.

putea verifica dacă așa cum susține inculpatul, denunțătorul îi datora suma de

14.000 de dolari, datorie de care încerca să scape pe calea acestui denunț.

zile, cu traficul de droguri și vindea împreună cu un prieten al meu” declară,

în instanță, denunțătorul B.A., declarație care trebuie verifică, prin audierea

și a prietenului denunțătorului și prin confruntarea acestui „prieten” cu B.A.

și inculpatul A.B.R.

a inculpatului cu B.A., acesta din urmă trebuie întrebat dacă, înainte de a fi

opriți și percheziționați de poliție, A.B.R. a schițat vreun gest de ascundere,

sub scaunul șoferului, a pachetului cu droguri, cu atât mai mult cu cât

inculpatul susține, în instanță, că „am simțit o lovitură ușoară în scaun, ca

și cum acolo s-ar fi aruncat ceva”.

procurorul ceruse poliției să-l audieze pe B.A., audiere care, însă, nu a mai

avut loc, deși, potrivit art. 219 C. proc. pen., dispozițiile date de procuror

sunt obligatorii pentru organul de cercetare penală.

din 21 august 2002, se consemnează, printre altele, că „sub scaunul șoferului,

a fost găsit un pachet de țigări, înfășurat în bandă adezivă, conținând 198

comprimate”. Inculpatul a susținut, în mod repetat, că în pachetul respectiv

încap numai 140 de comprimate, susținere care trebuie verificată.

„față de persoanele necunoscute care au furnizat inculpatului drogurile, în vederea

vânzării”, cauza este disjunsă, iar inculpatul a cerut, în mod repetat, ca

procurorul să comunice instanței, care este rezultatul cercetărilor respective.

La această cerere, legitimă, a inculpatului, nu s-a dat nici un răspuns, deși,

de la disjungere până azi au trecut peste 400 de zile.

Este deci, evident că, în cauză,

urmărirea penală nu este completă și că în fața instanței nu s-ar putea face

completarea acesteia decât cu mare întârziere.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 2 C. proc. pen., recursul va fi admis, iar hotărârile atacate vor fi

casate.

În baza art. 385

16

și

art. 333 din același cod, cauza va fi restituită procurorului pentru

completarea urmării penale, în sensul:

a) verificării numărului de

comprimate M.D.M.A. care încap în pachetul de țigări găsit sub scaunul

șoferului automobilului condus de inculpat;

b) verificării, pe baza unei

expertize, a urmelor papilare de pe pachetul respectiv;

c) confruntării inculpatului cu

denunțătorul său și cu prietenul acestuia din urmă, în vederea verificării

susținerilor cu privire la activitatea de traficant de droguri a făptuitorului,

a datoriilor denunțătorului către inculpat, și a gesturilor făcute, în mașină,

de către inculpat și denunțător, anterior opririi automobilului lor de către

poliție;

d) stabilirii rezultatului

investigațiilor cu privire la „persoanele care au furnizat inculpatului droguri

în vederea vânzării”.

e) efectuării oricăror alte necesare

verificări necesare justei soluționări a cauzei.

Inculpatul va fi menținut în stare

de arest, subzistând, în continuare, motivele luării acestei măsuri preventive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

inculpatul A.B.R. împotriva deciziei penale nr. 454 din 25 august 2003 a Curții

de Apel București, secția I penală.

În baza art. 385

16

și

art. 333 C. proc. pen., restituie cauza la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

București.

Prelungește durata arestării

preventive a inculpatului, până la data de 12 decembrie 2003.

Pronunțată în ședință publică, azi

22 octombrie 2003.