ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2687/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 148 din 21 octombrie 1996, Tribunalul Galați a condamnat pe inculpatul P.I. la 12 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de omor prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen. Totodată s-au aplicat dispozițiile art. 71 C. pen. și art. 64 C. pen. Pe latură civilă s-a luat act că nu au existat moștenitori care să se fi constituit părți civile în cauză. S-a reținut că în ziua de 18 august 1995, inculpatul a aplicat victimei B.T. lovituri repetate cu pumnii producându-i multiple fracturi care au condus în final la decesul acesteia.

Hotărârea de condamnare a rămas definitivă prin respingerea apelului conform deciziei penale nr. 246 din 3 noiembrie 1997 a Curții de Apel Galați. Ulterior, prin cererea adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, condamnatul P.I. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 148 din 21 octombrie 1996 a Tribunalului Galați. În motivarea cererii de revizuire condamnatul a susținut că este nevinovat. După efectuarea cercetărilor de către procuror, procedându-se la soluționarea cererii de revizuire, prin sentința penală nr. 444 din 24 octombrie 2002 Tribunalul Galați a respins-o ca nefondată.

Curtea de Apel Galați, prin decizia penală nr. 23/ A din 20 ianuarie 2003, a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuient, cu motivarea că în cauză nu au fost descoperite fapte sau împrejurări noi, care să nu fi fost cunoscute la data pronunțării sentinței de condamnare, și nici mijloace de probă, altele decât cele administrate pe parcursul desfășurării procesului penal. Împotriva deciziei a declarat recurs condamnatul-revizuient, motivele susținute fiind aceleași din celelalte faze procesuale. Recursul nu este fondat. În conformitate cu prevederile art. 394 C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută când este îndeplinit vreunul dintre motivele prevăzute expres de textul de lege menționat.

Din verificarea lucrărilor cauzei, se reține că materialul probator administrat, a conturat starea de fapt căreia instanța i-a dat încadrarea juridică legală. În cauză nedescoperindu-se fapte sau împrejurări, necunoscute de instanțele ce au soluționat, și nici nu s-au săvârșit infracțiuni de mărturie mincinoasă, nefiind deci îndeplinite cerințele art. 394 C. proc. pen., recursul declarat de condamnatul-revizuient, este nefondat. În baza prevederilor art. 192 C. proc. pen., recurentul va fi obligat să plătească cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul-revizuient P.I. împotriva deciziei penale nr. 23/ A din 20 ianuarie 2003 a Curții de Apel Galați. Obligă pe recurent la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 4 iunie 2003.