ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1471/2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1471/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Iași, prin sentința

penală nr. 633 din 13 noiembrie 2001, a condamnat pe inculpatele:

- M.G. la: 2 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunilor de: fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută

și pedepsită de art. 288 alin. (1) C. pen.; un an și 10 luni închisoare, pentru

uz de fals [(art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2)

]

; 2 ani închisoare, pentru fals privind identitatea [(art.

293, cu aplicarea art. 41 alin. (2)]; 4 ani și 6 luni, pentru înșelăciune

[(art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2)] și dare de mită [(art.

255 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2)].

În baza art. 33 lit. a) și a art. 34

lit. b) C. pen., instanța a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai

grea de 4 ani și 6 luni, sporită cu 6 luni, în final, 5 ani închisoare cu

aplicarea art. 71, raportat la art. 64 C. pen.

- M.A., pentru comiterea

infracțiunilor de: luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1), cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b( din același cod și complicitate la

infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin.

(2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la 4 ani închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a) și a art.

34 lit. b) C. pen., tribunalul a dispus executarea pedepsei celei mai grele de

4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen., cu aplicarea art. 71, raportat la art. 64 din același cod.

Conform art. 14 și a art. 346 C.

proc. pen., raportate la art. 998 C. civ., inculpatele au fost obligate, în

solidar, la plata sumei de 10.391.738 lei despăgubiri civile, către partea

civilă Serviciul de Ambulanță Iași.

În baza art. 254 alin. ultim,

raportat la art. 255 alin. (4) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpata

M.A., suma de 6.500.000 lei (5.000.000 lei și 1.500.000 lei, contravaloarea

unui porc), iar conform art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea actelor

false, respectiv, a înscrisurilor din dosarul de urmărire penală.

Hotărând astfel, instanța a reținut,

în fapt, că, în luna iunie 1999, inculpata M.G. a absolvit Școala

tehnico-profesională sanitară Th. Ermis Art Iași, cu calificarea de asistent

medical, stabilindu-și reședința la numitul T.M., de la care a aflat că urma să

se organizeze un concurs pentru ocuparea unor posturi de asistente medicale la

S.S.I. și, cunoscând că diploma de la școala pe care o absolvise nu este

recunoscută, a luat legătura cu numita V.A.C., care, de asemenea, intenționa să

se angajeze, cerându-i în copie actele acesteia, susținând că le va depune ea

la biroul de resurse umane.

Inculpata, la indicațiile lui T.M.,

a luat legătura cu inculpata M.A., din cadrul serviciului resurse umane de la

S.S.I., a întocmit o cerere adresată directorului respectivei unități, în

numele lui V.A.C., pe care a prezentat-o cu toate actele necesare înscrierii la

concurs, pe care M.A. le-a primit, potrivit înțelegerii, deși existau deosebiri

evidente între trăsăturile anatomice ale sale în raport cu fotografia din

buletin a numitei V.A.C.

Având în vedere împrejurarea că

aceasta se căsătorise între timp, pentru ca actele prezentate să pară

credibile, la cererea inculpatei M.A., M.G. a depus și o serie de acte cu

numele purtat de aceasta înainte de căsătorie, respectiv, L., cum ar fi:

diploma de bacalaureat, certificat de cazier judiciar, certificatul de

căsătorie și certificatul de absolvire a școlii postliceale.

Încă înainte de înscrierea la

concurs, martorul T.M. i-a dat de înțeles inculpatei că este necesar să-i dea

lui M.A. diferite sume de bani și produse alimentare, pentru a fi înscrisă la

concurs situație în care aceasta a primit în timp suma de 5.000.000 lei, iar în

luna noiembrie 1999, carnea unui porc, dusă la domiciliu de martorul C.G.

Inculpata M.G. s-a prezentat la concurs sub numele de V.A.C., nefiind admisă de

prima dată, ci după câteva zile, când concursul s-a organizat din nou,

clasându-se pe locul doi cu media 14,66.

După ce a reușit la concurs, pentru

a apărea în statele de plată cu numele real de M.G., aceasta a luat de la domiciliul

părinților o hotărâre judecătorească prin care se dispunea partajarea unor

bunuri, a adăugat în preambulul actului că numita V.A.C. va reveni la numele

M.G. și a prezentat hotărârea la Serviciul personal, iar pentru a întări acest

fals și-a modificat codul numeric personal cu cel al lui V.A.C., iar persoane

neidentificate au modificat anul nașterii din certificatul de naștere, depus,

de asemenea, la Serviciul personal.

Deoarece la conducerea unității erau

unele sesizări privind o serie de neclarități în legătură cu angajarea

inculpatei i s-a cerut acesteia să aducă toate actele în original, iar ea i-a

cerut aceste acte numitei V.A.C., cu motivarea încadrării ei la Spitalul de

recuperare.

După obținerea originalelor, M.G.

le-a prezentat lui M.A. și aceasta conducerii Serviciului de salvare și cum

neclaritățile persistau, directorul unității a cerut prezența în fața sa a

inculpatei M.G., pentru a fi confruntată cu actele depuse, iar aceasta, pentru

a evita situația creată, în a doua jumătate a lunii februarie 2000 a declarat

că pleacă „în Italia”, internându-se în mai multe rânduri, în diferite unități

sanitare pentru a nu fi cercetată penal.

În perioada cât a fost angajată,

inculpata a primit, fără drept, salarii în suma totală de 10.391.738 lei.

Pe parcursul desfășurării procesului

penal, inculpata M.A. nu a recunoscut săvârșirea faptelor, iar M.G. a dat

declarații contradictorii, încercând să acrediteze ideea că angajarea sa a fost

legală, ca urmare a participării la concursul organizat, în acest sens.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel, în termen legal, ambele inculpate, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

În acest sens, M.A. a susținut că în

mod greșit a fost condamnată pentru infracțiuni, luare de mită și complicitate

la înșelăciune, a căror dovadă nu s-a făcut, solicitând ca, prin admiterea

apelului și desființarea sentinței, să se dispună achitarea sa, în baza art. 11

pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

În motivarea apelului său, inculpata

M.G. a susținut că singura sa vină, constă în aceea că a folosit un nume fals,

atunci când s-a înscris la concurs, dar la locul de muncă și-a desfășurat

activitatea în mod corespunzător, solicitând, reducerea pedepselor, care sunt

deosebit de aspre, având în vedere că a procedat în acest mod, datorită

situației disperate în care se afla.

Curtea de Apel Iași, prin decizia

penală nr. 27 din 23 ianuarie 2003, a admis apelurile declarate de inculpate, a

desființat, în parte, în latura penală sentința atacată, cu privire la

pedepsele aplicate și modalitatea de executare, și anume: pentru inculpata

M.G.: în sensul, reducerii pedepselor de la 2 ani la un an închisoare, pentru

comiterea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale; de la un an și

10 luni, la un an închisoare, pentru infracțiunea de uz de fals; de la 2 ani la

un an închisoare, pentru infracțiunea de fals privind identitatea; de la 4 ani

și 6 luni închisoare la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea de înșelăciune și

de la 2 ani închisoare la 10 luni închisoare, pentru infracțiunea de dare de

mită.

Conform dispozițiilor art. 33 lit.

a), raportate la cele ale art. 34 lit. b) s-a dispus executarea pedepsei celei

mai grele de 3 ani închisoare.

În ceea ce privește inculpata M.A.,

instanța a dispus reducerea pedepselor: de la 4 ani închisoare și 2 ani

interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) la 3

ani închisoare și menținerea pedepsei complementare, pentru infracțiunea de

luare de mită și de la 4 ani la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea de

complicitate la înșelăciune.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34

lit. b) și a art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele în cea mai grea de 3 ani

închisoare, urmând ca inculpata să execute această pedeapsă și 2 ani

interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen.,

instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate

ambelor inculpate pe durata de câte 5 ani, conform art. 86

2

, fixând

ca organ de supraveghere Poliția municipiului Iași.

Instanța de control judiciar,

„Verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, dar

sub toate aspectele de fapt și de drept și în limitele prevăzute de articolul

371 alin. (2) C. proc. pen.” a constatat că prima instanță a reținut corect

vinovăția inculpatelor, făcând o justă încadrare în drept a faptelor comise de

acestea.

În acest sens, Curtea de Apel Iași a

menționat că: „Probele administrate în cursul urmăririi penale și reconfirmate

în faza cercetării judecătorești au dovedit fără putință de tăgadă că inculpata

M.G. s-a prezentat la Serviciul de Ambulanță Iași, folosind actele de stare

civilă ale numitei V.A.C., sub acest nume s-a înscris la concurs pentru

ocuparea unui post de asistent medical, în același scop a modificat mai multe

înscrisuri oficiale și le-a folosit spre a-și dovedi numele, studiile și starea

civilă.

Spre a-i facilita înscrierea, în

baza acestor acte a oferit inculpatei M.A., în repetate rânduri bani și bunuri

în valoare de 6.500.000 lei”.

Reține, de asemenea, instanța de

control judiciar pe baza aceluiași material probator că: „inculpata M.A., care

îndeplinea funcția de referent la biroul personal al Serviciului de Ambulanță

Iași, a pretins și a primit de la inculpata M.G. suma de 500.000 lei și carne

de porc în valoare de 1.500.000 lei, spre a-i facilita angajarea la Serviciul

de Ambulanță Iași, deși nu îndeplinea condițiile cerute de lege pentru ocuparea

unui asemenea post”, ceea ce din punctul de vedere al legii penale, corespunde

infracțiunilor de luare de mită și complicitate la infracțiunea de înșelăciune.

Cu luarea în considerare a

împrejurărilor în care s-au comis  faptele, a scopului urmărit, a cuantumului

prejudiciului, precum și a circumstanțelor personale ale inculpatelor, instanța

a constatat că pedepsele sunt prea severe, situație în care, admițând

apelurile, le-a redus și a schimbat modalitatea de executare a acestora.

În termen legal, cu reiterarea

acelorași motive de nelegalitate și netemeinicie care au format și obiectul

analizei lor de către instanța de apel, inculpatele au declarat recurs.

Examinând decizia atacată în raport

cu motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată, în baza lucrărilor și a

materialului din dosarul cauzei, recursul inculpatei M.A. nefondat, urmând a fi

respins, iar al inculpatei M.G., fondat, dar pentru un alt caz de casare, și

anume cel prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 20 C. proc. pen.,

referitor la intervenirea unei legi penale mai favorabile, și anume legea de

grațiere nr. 543/2002.

În acest sens, în temeiul unui bogat

probatoriu dispus și administrat atât în faza de urmărire penală, cât și în mod

direct, nemijlocit a celei judecătorești (proces-verbal de constatare;

declarațiile numitului T.M.; declarații de martori; acte și înscrisuri; fișe de

salarizare; procese-verbale de confruntare; raport de constatare

tehnico-științifică ș.a.) instanțele au reținut o situație de fapt corectă,

neomițând nici o eroare gravă de fapt în stabilirea acesteia, vinovăția

inculpatelor pentru comiterea infracțiunilor care au condus la condamnarea lor,

rezultând fără nici un dubiu din probele complet analizate și just

interpretate.

La reaprecierea pedepselor și a

modalității lor de executare, instanța de control judiciar a realizat o corectă

aplicare a dispozițiilor cuprinse în art. 72 și art. 52 C. pen., omițând însă

aplicarea pentru inculpata M.G. a dispozițiilor de grațiere a pedepsei aplicate

pentru infracțiunea de fals privind identitatea.

În acest sens, în baza art. 1 lit.

a) din Legea nr. 543/2002, Înalta Curte va constata grațiată în întregime și

condiționat pedeapsa de un an închisoare, aplicată inculpatei pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 293, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În consecință, secția penală a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, în bata art. 385

15

alin. (1)

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursul declarat de inculpata M.G., va

casa decizia atacată și va dispune conform dispozitivului, iar conform art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b), va respinge, ca nefondat recursul declarat de

inculpata M.A., cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

inculpata M.G. împotriva deciziei penale nr. 27 din 23 ianuarie 2003 a Curții

de Apel Iași.

Casează decizia atacată, numai cu

privire la neaplicarea dispozițiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 543/2002, cu

referire la pedeapsa de un an închisoare, aplicată inculpatei pentru săvârșirea

infracțiunii de fals privind identitatea, prevăzută de art. 293 C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod.

Înlătură aplicarea art. 33 lit. a)

și a art. 34 lit. b) C. pen.

Descontopește pedeapsa rezultantă,

aplicată inculpatei, de 3 ani închisoare, în pedepsele componente, astfel:

- un an închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de

art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod;

- un an închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod;

- un an închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea, prevăzută de art. 293 C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod;

- 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii

de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41

alin. (2) din același cod;

- 10 luni închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. (1) C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod.

În baza dispozițiilor art. 1 lit. a)

din Legea nr. 543/2002 constată grațiată în întregime și condiționat, pedeapsa

de un an închisoare, aplicată inculpatei, pentru săvârșirea infracțiunii de

fals privind identitatea, prevăzută de art. 293 C. pen., cu aplicarea art. 41

alin. (2) din același cod.

Face aplicarea dispozițiilor art. 7

din Legea nr. 543/2002.

În baza dispozițiilor art. 33 lit.

a) și ale art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele aplicate, urmând ca

inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

Menține modalitatea de executare a

acesteia.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpata M.A. împotriva aceleiași decizii.

Onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu, pentru inculpata M.G., în sumă de 400.000 lei, se va plăti

din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpata M.A. la plata

cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul

cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

16 martie 2004.