ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 443/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 443/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
La
16 ianuarie 2003 s-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul C.P.V.
împotriva deciziei penale nr.220/A din 14 decembrie 2001 a Curții de Apel Târgu
Mureș.
Dezbaterile
au fost consemnate în încheierea din data de 16 ianuarie 2003, iar pronunțarea
deciziei s-a amânat la 30 ianuarie 2003.
C U R T E A
Asupra
recursului de față;
În
baza lucrărilor din doisar, constată următoarele:
Prin
sentința penală nr.181 din 28 august 2001, Tribunalul Harghita a condamnat pe inculpații:
-
I.L. la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.211
alin.2 lit.a, d, e, cu aplicarea art.74 lit.a, art.76 lit.b C.pen., la 1 an
închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.192 alin.2, cu aplicarea art.74
lit.a, art.76 lit.d C.pen. și la 2 luni închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzută de art.192 alin.1, cu aplicarea art.74 lit.a, art.76
lit.e C.pen.
În
baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.h C.proc.pen., s-a dispus
încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului la plângerea
prealabilă a părții vătămate K.E., pentru infracțiunile prevăzute de art.193 și
art.205 C.pen.
În
baza art.11 pct.2 lit.b raportat la art.10 lit.h C.proc.pen.
s-a
dispus încetarea procesului penal pornit împotriva aceluiași inculpat la
plângerea prealabilă a părții vătămate D.R. pentru infracțiunile prevăzute de
art.180 alin.2 și art.193 C.pen.
În
baza art.33 lit.a și art.34 lit.b C.pen., inculpatul va executa pedeapsa cea
mai grea de 2 ani închisoare.
S-a
menținut starea de arest a inculpatului, deducând din pedeapsă reținerea și
arestarea preventivă de la 12 octombrie 1999 până la zi.
S-au
aplicat prevederile art.71, 64 C.pen.
-
B.L. la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.211
alin.2 lit.a, d, e, cu aplicarea art.74 lit.a, 76 lit.b C.pen. și la 1 an
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.192 alin.2, cu
aplicarea art.74 lit.a și art.76 lit.d C.pen.
În baza art.11 pct.2 lit.b
raportat la art.10 lit.h C.proc.pen., s-a dispus încetarea procesului penal
pornit împotriva inculpatului la plângerea prealabilă a părții vătămate D.R.,
pentru infracțiunile prevăzute de art.180 alin.2 și art.193 C.pen.
În
baza art.33 lit.a și art.34 lit.b C.pen., inculpatul va executa pedeapsa cea
mai grea de 2 ani închisoare.
A
fost menținută starea de arest a inculpatului, deducând din pedeapsa aplicată
reținerea și arestul preventiv de la 12 octombrie 1999 până la zi.
S-au
aplicat prevederile art.71,64 C.pen.
-
K.L. la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.192
alin.2, cu aplicarea art.74 lit.a și art.76 lit.d C.pen. și la 5 luni
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.181, cu aplicarea
art.74 lit.a și 76 lit.e C.pen.
În
baza art.33 lit.a și art.34 lit.b C.pen., inculpatul va executa pedeapsa cea
mai grea de 1 an închisoare.
În
baza art.81 C.pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei,
atrăgând atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 C.pen.
-
C.P.V. la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.192
alin.2, cu aplicarea art.37 lit.b, art.74, art.76 lit.d și art.80 C.pen.
În
baza art.11 pct.2 lit.b C.proc.pen. s-a dispus încetarea procesului penal
pornit împotriva inculpatului la plângerea prealabilă a părții vătămate D.R.
pentru infracțiunea prevăzută de art.180 alin.2 și art.193 C.pen., pentru
motivul prevăzut de art.10 lit.h C.proc.pen.
S-au
aplicat prevederile art.71 și art.64 C.pen.
În
baza art.14 și art.346 C.proc.pen., combinat cu art.998 C.civ. au fost obligați
inculpații I.I., B.L. și K.L. să plătească în solidar, părții civile K.P., suma
de 50.000.000 lei cu titlu de daune morale, respingându-se celelalte pretenții
ale părții civile.
Aceiași
inculpați au fost obligați în solidar, să plătească suma de 1.698.000 lei
despăgubiri civile Spitalului județean Harghita.
Inculpații,
fiecare, au mai fost obligați și la cheltuieli judiciare statului în sumă de
câte 650.000 lei, iar în seama părții civile K.P., cu același titlu, în
solidar, la plata sumei de 6 milioane lei.
Pentru
a pronunța această sentință, instanța a reținut că, în noaptea de 10/11
septembrie 1999, în fața discotecii „F.D.” din Miercurea-Ciuc, partea vătămată K.P.,
fiind împreună cu prietenul său D.R., a fost agresat de inculpatul K.L., care
era în stare de ebrietate și s-a manifestat gălăgios. După acest conflict s-a
generat un scandal, inculpatul aplicând lovituri părții vătămate, care, mai
întâi l-a imobilizat pe inculpat, l-a doborât la pământ, însă a intervenit și
inculpatul B.L., astfel că partea vătămată s-a smuls din mâinile acestora,
geaca și cămașa lui rămânând la ei. După aceea, partea vătămată a alergat spre
locuința sa.
Inculpații
I.L. și B.L. au aplicat câteva lovituri și numitului D.R., pe care l-au obligat
să se urce într-un teximetru, iar la scurtă distanță au oprit același
autoturism, s-au urcat inculpații K.L., B.L., I.L. și C.P.V., pentru a se
deplasa pe strada Șumuleu, unde domiciliază partea vătămată K.P.
Sub
pretextul că în timpul altercației din fața discotecii, inculpatul K.L. și.-a
pierdut inelul din aur, pe care ulterior l-a găsit, inculpații s-au hotărât să
solicite părții vătămate o sumă de bani, reprezentând contravaloarea unui lanț
din aur, care i s-ar fi rupt și pierdut inculpatului.
Inculpații
au ajuns din urmă pe partea vătămată care alerga spre casă. Crezând că sunt
prietenii săi, partea vătămată s-a oprit, însă, văzând că a fost ajuns de
inculpați a alergat mai departe.
Inculpații
l-au ajuns din urmă și i-au aplicat mai multe lovituri după care l-au obligat
să-i conducă până la domiciliul său. Toți inculpații au intrat în curtea
imobilului părții vătămate, iar I.L. și B.L. au pătruns și în locuință. Sub
amenințarea cu moartea și că vor trezi familia, partea vătămată a predat suma
de 5.000.000 lei, iar inculpatul I.L. i-a smuls ceasul de la mână și lanțul de
la gât, după care au plecat. Inculpatul I.L., la plecare,a mai luat și o sticlă
de suc de roșii din cămară și au amenințat din nou pe partea vătămată să nu
depună plângere la poliție.
La
data de 11 septembrie 1999, partea vătămată, s-a prezentat la poliție, a depus
plângere și apoi s-a prezentat și la spital, unde a și fost internată la Secția
chirurgie a Spitalului județean Harghita, cu diagnosticul traumatism cranio-cerebral
acut închis, comoție cerebrală, multiple hematoame. Potrivit raportului de
constatare medico-legală, întocmit de Laboratorul de Medicină Legală
Miercurea-Ciuc, partea vătămată a suferit leziuni traumatice vindecabile în
24-25 zile. S-a mai stabilit că în momentul internării, partea vătămată nu era
în stare de ebrietate și nu prezenta simptomele unui consum excesiv de băuturi
alcoolice recente.
S-a
mai reținut că, în data de 11 septembrie 1999, în jurul orelor 12
00
,
inculpatul I.L., s-a prezentat la casa părții vătămate și a restituit mamei
acestuia K.L., lanțul din aur rupt și ceasul de mână. La reproșurile acesteia
din urmă referitor la cele întâmplate în cursul nopții precedente, inculpatul a
insultat-o și amenințat-o pe numita K.L.
Împotriva
acestei sentințe a declarat apel inculpatul C.P.V., care a cerut achitarea de
sub orice penalitate, nefiind vinovat de săvârșirea infracțiunii de violare de
domiciliu, prevăzută de art.192 alin.2, cu aplicarea art.37 lit.b, art.74 – 76
lit.d și art.80 C.pen.
Curtea
de Apel Târgu Mureș, prin decizia penală nr.220/A din 14 decembrie 2001 a admis
apelul inculpatului, a redus cuantumul pedepsei aplicate de la 1 an închisoare
la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.192
alin.2, cu aplicarea art.37 lit.b, art.74-76 și art.80 C.pen. și a menținut
restul dispozițiilor sentinței apelate.
S-a
dispus ca cheltuielile judiciare în apel, să rămână în sarcina statului.
Împotriva
acestei decizii a declarat recurs inculpatul C.P.V. care, personal și prin
apărătorul său a solicitat achitarea sa în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la
art.10 lit.a C.proc.pen.
Recursul
este nefondat.
Din
examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că instanța de apel a
stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului C.P.V. în
săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.192, cu aplicarea art.37 lit.b,
art.74, art.76 lit.d și art.80 C.pen.
Astfel,
este dovedit, în baza declarațiilor martorilor, a raportului de expertiză
medico-legală, coroborat cu declarațiile părții vătămate că, în noaptea de
10/11 septembrie 1999, inculpatul C.P.V., împreună cu ceilalți inculpați a
pătruns în locuința victimei.
Având
în vedere aceste probe, în mod corect, instanța de apel a condamnat pe inculpat
pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
Stabilită
fiind vinovăția inculpatului, instanța de apel a aplicat acestuia o pedeapsă
just individualizată, în conformitate cu dispozițiile art.72 C.pen. și
proporțională cu pericolul social al faptei comise.
Întrucât
criticile din recursul declarat sunt neîntemeiate, iar din analiza actelor
dosarului nu se constată existența unor cazuri de casare din cele prevăzute de
art.385
9
alin.3 C.proc.pen., care pot fi luate în considerare din
oficiu, Curtea, în baza art.385
15
pct.1 lit.b din același cod, urmează
a respinge recursul, cu obligarea recurentului inculpat la plata cheltuielilotr
judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de inculpatul C.P.V. împotriva deciziei penale nr.220/A din
14 decembrie 2001 a Curții de Apel Târgu Mureș.
Obligă
pe recurent să plătească statului 800.000 lei cheltuieli judiciare.
Pronunțată,
în ședință publică, azi 30 ianuarie 2003.