ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.06.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3045/2004

HOTĂRÂRE
03.06.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3045/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 248 din 24

februarie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția II-a penală, a fost

respinsă ca nefondată contestația la executare formulată de condamnatul P.D.

referitor la pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 175/1999 a aceluiași

tribunal, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 238 din 25 ianuarie 2000 a

Curții Supreme de Justiție.

S-a motivat că, prin hotărârile

respective, petiționarul a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare,

pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat în dauna SC R.E. SRL,

constând în bijuterii din aur în valoare de 53.343.110 lei. Modificarea

dispozițiilor art. 146 C. pen., privitor la redefinirea condițiilor deosebit de

grave, nu atrage aplicarea dispozițiilor art. 461 lit. d) C. proc. pen. și art.

15 C. pen., deoarece condamnatul a comis o infracțiune gravă (după ce s-a

drogat) în stare de recidivă postcondamnatorie și a executat o perioadă mică

din pedeapsa la care a fost condamnat.

Curtea de Apel București, secția I

penală, prin decizia nr. 205 din 23 martie 2004, a respins, ca nefondat, apelul

condamnatului.

Declarând recurs, condamnatul a

solicitat să-i fie redusă pedeapsa, date fiind modificările art. 146 C. pen.

Recursul este nefondat.

După cum corect au reținut

instanțele, condamnatul a comis o infracțiune gravă în dauna patrimoniului,

fiind în stare de recidivă postcondamnatorie și a executat o mică parte din

pedeapsa aplicată, aspecte ce nu permit o reapreciere a pedepsei aplicate, în

sensul reducerii acesteia.

În consecință, recursul va fi

respins, ca nefondat, iar recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare

către stat în care se va include și onorariul avocatului din oficiu.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul contestator P.D. împotriva deciziei penale nr. 205 din

23 martie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă pe recurentul condamnat la

plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 3

iunie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-04-16
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2059/2004
26 iunie 2003. Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, a declarat recurs inculpatul, reluând motivele invocate în apel, în sensul achitării sale în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru toate faptele ce i se rețin în sarcină, fi
ÎCCJ 2003-10-31
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4926/2003
prevenția de la 24 martie 2000 la zi. Întrucât contopirea nu s-a făcut în baza dispozițiilor art. 39 alin. (1) C. pen., nu a putut fi scăzută perioada executată anterior din pedeapsa de 4 ani închisoare, înainte de liberarea condiționată. P
ÎCCJ 2003-01-10
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 104/2003
apel, în sensul că pedeapsa aplicată este prea mare și că se impune admiterea căii de atac, casarea hotărârilor pronunțate în cauză și reindividualizarea pedepsei principale, în sensul reducerii ei. Recursul inculpatului nu este fondat. Ped
ÎCCJ 2005-06-27
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3945/2005
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 264/ F din 2 martie 2005, Tribunalul București a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul I.A., împotriva sentinței penale
ÎCCJ 2003-07-04
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3090/2003
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Condamnatul S.I. a formulat contestație la executare prin care a solicitat reducerea pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată prin sentința nr. 89 din 10 februari
Sursă