ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1484/2004
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1484/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
SC S.I. SRL București, a chemat-o în
judecată pe pârâta, SC S.V. SRL Urziceni, pentru ca, prin hotărârea ce o va
pronunța, să constate nulitatea absolută a contractului încheiat la 1 februarie
2003, pentru lipsa prețului.
A arătat că între părți s-a încheiat
un contract de colaborare în participațiune prin care s-a convenit folosirea
spațiului comercial din București.
d
eși
contractul este numit contract de colaborare în participațiune, intenția
părților a fost folosința spațiului în schimbul plății chiriei, care nu a fost
determinată și nici nu poate fi determinabilă.
Judecătoria sectorului 6 București,
prin sentința civilă nr. 6124 din 15 septembrie 2003, a admis excepția
necompetenței materiale a judecătoriei, reținând că natura juridică a
contractului ce face obiectul cauzei fiind de natură comercială, rezultă că
acțiunile ce derivă dintr-un asemenea act nu pot atrage decât competența
instanței comerciale. Pentru acest motiv a declinat competența de soluționare a
cauzei în favoarea Tribunalului București, secția comercială.
Împotriva acestei sentințe,
reclamanta a declarat recurs, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.
civ.
A arătat că instanța a încălcat și
aplicat greșit art. 3 și 4 C. com., în sensul că, în speță, fiind în discuție
un contract de colaborare care în fapt este un contract de închiriere, nu face
obiectul faptelor de comerț prevăzute de C. com., astfel că litigiul este de
natură civilă și nu de natură comercială.
De asemenea, a arătat că instanța a
aplicat greșit legea și că, în conformitate cu art. II din O.U.G. nr. 58/2003, art.
725 alin. (1) și (2) C. proc. civ., competența soluționării litigiului revine
judecătoriei și nu tribunalului.
Recursul este nefondat pentru
considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Contractul de colaborare în participațiune,
a cărei nulitate s-a cerut a fi constatată prin acțiunea de față, este un
contract de natură comercială, cum corect a constatat instanța de fond,
respectiv Judecătoria sectorului 6 București.
Contractul de colaborare în
participațiune, nefăcând parte din categoria contractelor numite, astfel încât
simpla calificare a acestuia și încadrarea lui într-un anumit tip de contract numit
să fie suficientă pentru a-i cunoaște regimul juridic, interpretarea aplicării
acestuia, a normelor unor contracte numite, se face în funcție de voința
exprimată de părți la încheierea contractului. Or, voința exprimată în scris de
părți, a fost aceea de a încheia un contract de colaborare în participațiune la
folosința imobilului care face parte din fondul de comerț al fiecăreia dintre
societățile în litigiu. Contractul, având ca obiect acest fond de comerț,
determină natura sa comercială.
Pe de altă parte, în cazul
contractelor care reprezintă fapte(acte) subiective de comerț și care sunt
încheiate de comercianți în cadrul exercitării comerțului (art. 4 C. com.), și
dacă contrariul nu rezultă din actul încheiat, sunt aplicabile legile
comerciale. În speță, se constată că ambele părți contractante au calitatea de
comercianți, toate faptele și actele juridice ale acestora fiind prezumate a fi
comerciale (art. 4 C. com.).
Ca urmare, se constată că natura
contractului este comercială, litigiul urmând a fi soluționat de instanța
comercială.
Cu privire la cel de al doilea
motiv, Curtea constată că și acesta este nefondat, urmând a fi respins,
deoarece conform art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., sunt de competența
tribunalelor comerciale procesele și cererile de natură comercială al căror
obiect este neevaluabil în bani.
În speță, fiind vorba despre o
acțiune în constatarea nulității contractului, acțiunea este neevaluabilă în
bani, astfel că este de competența tribunalului comercial, cum corect a
stabilit instanța de fond.
Se constată deci, că hotărârea
atacată este la adăpost de orice critică, și, conform art. 312 C. proc. civ., recursul
urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
reclamanta, SC S.I. SRL București, împotriva sentinței nr. 6124 din 15
septembrie 2003, a Judecătoriei sector 6 București, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi, 27 aprilie 2004.