ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 62/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 62/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Decizia nr.62
Dosar
nr.4125/2002
S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații S.M.
și C.T. împotriva deciziei penale nr.369 A din 24 iulie 2002 a Curții de Apel
Galați, pronunțată în dosarul nr.958/2002 al Curții de Apel Galați.
La apelul nominal, s-au prezentat recurenții inculpați, aflați
în stare de arest, asistați de avocat R.N., apărător desemnat din oficiu,
lipsind intimata parte civilă S.L.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Apărătorul recurenților inculpați a precizat că recursul vizează
doar cazul prevăzut de art.385
9
pct.14 din Codul de procedură
penală, respectiv, aplicarea unor pedepse greșit individualizate.
În acest sens, a considerat că instanțele au pronunțat pedepse
exagerate, ignorând prevederile art.72 din Codul penal. Astfel, nu s-au avut în
vedere nici împrejurările concrete în care s-au săvârșit faptele și nici
circumstanțele personale ale inculpaților, ambii aflați în stare de ebrietate.
Ca urmare, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate, și
reducerea pedepselor aplicate inculpaților.
Procurorul a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, considerând
că pedepsele au fost corect individualizate de instanțe, în raport cu
prevederile art.72 din Codul penal.
Recurenții, având cuvântul, pe rând, au solicitat admiterea
recursului, pentru argumentele expuse de apărătorul lor.
CURTEA
Asupra recursurilor de față,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin Sentința penală nr.178 din 19 aprilie 2002, Tribunalul Galați
a condamnat pe inculpații: S.M. și C.T. la câte o pedeapsă principală de 17 ani
închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de
art.64 lit.a și b din Codul penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei
principale pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută în
art.174 raportat la art.176 alin.1 lit.a din Codul penal, faptă săvârșită la
data de 8.09.2001. A fost dedusă din pedepsle aplicate durata arestării
preventive cu începere de la data de 9 septembie 2001, menținându-se starea de
arest.
În baza art.14 din Codul de procedură penală, art.998 și
art.1003 din Codul civil, inculpații au fost obligați, solidar, la plata sumei
de 20.000.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă S.L. S-a
mai dispus ca, după rămânerea definitivă a hotărârii, să fie restituite
inculpatului S.M. o pereche de adidași marca „Ajinyasi” și o pereche de
pantaloni de fâș și martorului O.I. o lopată, lucruri aflate la camera de
corpuri delicte a I.P.J. Galați.
Tribunalul a reținut că ambii inculpați erau angajați, în
calitate de ciobani, în vara anului 2001, la stâna care aparținea martorului O.I.,
stână amplasată în punctul „Floarea” pe raza satului Scânteiești. Ulterior, a
mai fost angajat și minorul A.P. în vârstă de 12 ani.
Pentru că în mod frecvent cei doi inculpați îl loveau pe minor,
adresându-i și cuvinte vulgare, victima S.E., care îl avea pe minor sub
ocrotirea sa, a luat de acasă o sticlă de ½ l de țuică și împreună cu
minorul Amaria Petrică s-a deplasat la stână. Aici s-a întâlnit cu martorul B.A.A.
pe care l-a invitat să consume împreună din băutura adusă de acasă. Între timp
la stână au ajuns și inculpații cu o căruță trasă de un cal.Victima S.E. i-a
oferit băutură și inculpatului C.T., care a refuzat și fără nici un motiv a
lovit-o pe victimă cu piciorul peste mâna dreaptă, imobilizând-o apoi și
trântind-o la pământ. Cel de al doilea inculpat, S.M. a luat o lopată și a
lovit în cap victima, care s-a rostogolit pe pământ. Atunci, C.T. a luat din
căruță un lanț și profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra a lovit-o
de mai multe ori cu lanțul. Întrucât victima țipa după ajutor, solicitându-i
martorului B.A.A. să intervină, inculpatul S.M. a început să o lovească cu lopata
și cu picioarele, iar inculpatul C.T. a început să o sugrume cu lanțul. S.M. a
continuat să lovească victima cu lopata până când coada acesteia s-a rupt,
ambii inculpți lovind-o apoi cu picioarele. Martorul B.A.A. a încercat să
intervină, a strigat la inculpați, dar aceștia l-au amenințat și i-au spus să
plece. Ulterior, văzând că victima, plină de sânge, nu mai mișca, inculpații au
târât-o în apropierea vagonului de dormit, unde au abandonat-o. La scurt timp,
aceasta a decedat. În jurul orelor 12, inculpații au mers la domiciliul lor,
s-au schimbat de haine și au plecat spre municipiul Galați, pentru a se
sustrage urmăririi penale.
Alertată de fiul său minorul A.P., S.L., soția victimei a mers
la stână, a auzit victima gemând, dar nu s-a putut apropia fiindu-i teamă de
câini. A revenit în sat solicitând sprijinul părinților inculpaților, dar
aceștia au refuzat să o însoțească.
Din raportul de constatare medico-legală a rezultat că moartea
victimei a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute
consecutivă politraumatismului cranio-cerebral, facial, cervical anterior și
toracic, cu multiple fracturi de bază de craniu, hemoragie meningo-cerebrală,
fracturi costale bilaterale, ruptura pulmonului drept și pneumotorax drept
produs prin lovire repetată cu un corp contondent cu margini alungite (posibil
lopată), lovire cu corpuri dure, comprimare cu corpuri dure cu margini alungite
(posibil degete) și lovire cu un lanț.
Curtea de Apel Galați, prin decizia penală nr.369/A din 24 iulie
2002, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați împotriva
sentinței menționate.
În considerentele deciziei, Curtea a reținut că instanța de fond
a stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpaților în concordanță cu
probele dosarului, dând faptei o corespunzătoare încadrare juridică. A mai
constatat că pedepsele aplicate au fost bine individualizate în raport cu
prevederile art.72 din Codul penal, nejustificându-se acordarea circumstanțelor
atenuante.
Împotriva acestei decizii, inculpații au declarat recurs,
invocând cazul prevăzut de art.385
9
pct.14 întrucât s-au aplicat
pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art.72 din Codul penal.
Recursurile sunt nefondate.
Curtea constată că instanțele au ținut seama de toate criteriile
generale de individualizare a pedepselor, prevăzute de art.72 din Codul penal.
Astfel, instanțele au avut în vedere limitele de pedeapsă
prevăzute de art.176 alin.1 din Codul penal, referitoare la sancționarea
omorului deosebit de grav (săvârșit prin cruzimi) cu închisoare de la 15 la 25
de ani și interzicerea unor drepturi. Au apreciat gravitatea faptei
inculpaților, dar, totodată, au avut în vedere si persoanele inculpaților,
tineri, fără antecedente penale, care au recnoscut faptele, stabilind pedepse
orientate spre minimul special al pedepsei (17 ani închisoare).
Dar, sinceritatea inculpaților, precum și conduita lor bună
înainte de comiterea infracțiunii nu pot fi avute în vedere ca circumstanțe
atenuante, în acest caz, conform art.74 din Codul penal, text căruia în mod
corect instanțele nu i-au dat aplicare. Prin modul în care au acționat,
inculpații nu au dovedit că regretă fapta, nu au depus nici o stăruință pentru
înlăturarea rezultatului infracțiunii, ci dimpotivă, au ucis cu cruzime
victima, încetând agresiunea și părăsind-o doar în momentul când aceasta era
inertă, fără a-i acorda veo șansă de a scăpa cu viață. Or, această atitudine nu
poate fi avută în vedere ca fiind o circumstanță care să reducă, sub minimul
special, pedepsele inculpaților.
Prin urmare, reținând că pedepsele au fost corect
individualizate de instanțe în raport cu prevederile art.72 din Codul penal,
Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați.
Conform art.88 din Codul penal se va deduce din pedepse timpul
arestării preventive începând cu data de 9 septembie 2001, la zi.
În conformitate cu prevederile art.192 alin.2 din Codul de
procedură penală, recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare
către stat în sumă de câte 1.100.000 lei, din care onorariile pentru apărarea
din oficiu, în sumă de câte 300.000 lei, se vor avansa din fondul Ministerului
Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații S.M.
și C.T. împotriva deciziei penale nr.369 A din 24 iulie 2002 a Curții de Apel Galați.
Deduce din pedepse, timpul arestării preventive de la 9
septembrie 2001 la 9 ianuarie 2003, pentru ambii inculpați.
Obligă pe fiecare inculpat la plata sumei de câte 1.100.000 lei
cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300.000 lei,
reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 9
ianuarie 2003.