ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3718/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3718/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 294 din 9
iulie 2002 a Tribunalului Prahova, inculpatul F.N. a fost condamnat la 25 ani
închisoare și la 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a),
b), d) și e) C. pen., pentru infracțiunile de omor deosebit de grav, prevăzute
de art. 174 și art. 176 lit. b) C. pen. și la pedeapsa de 10 ani închisoare și
8 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C.
pen., pentru infracțiunea de tentativă la infracțiunea de omor, prevăzută de
art. 20, raportat la art. 174 C. pen.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34
lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 25 ani
închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b)
și e) C. pen.
În baza art. 71 C. pen., i s-a
interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., pe
perioada executării pedepsei.
S-a menținut starea de arest a
inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen., s-a computat din pedeapsă arestarea
preventivă a acestuia de la data de 30 ianuarie 2002, la zi.
În latură civilă, inculpatul a fost
obligat la 2.368.631 lei despăgubiri civile reprezentând cheltuieli de
spitalizare către Spitalul de Urgență Ploiești, luându-se act că Stația de
Ambulanță Prahova nu s-a constituit parte civilă.
Inculpatul a mai fost obligat la
48.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă T.E. și, respectiv, la
48.000.000 lei despăgubiri civile și 48.000.000 lei daune morale către partea
civilă T.G.
În temeiul dispozițiilor art. 118
lit. b) C. pen., au fost confiscate două cuțite și un vătrai, care au
constituit corpuri delicte și au folosit la comiterea infracțiunilor.
În fine, inculpatul a fost obligat
la 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța o atare sentință,
instanța de fond a reținut că în noaptea de 29 ianuarie 2002, inculpatul F.N.
s-a deplasat în comuna Lipănești, județul Prahova, la părinții concubinei sale
și într-o altercație cu aceștia, folosind un cuțit, a ucis pe concubină și pe
mama acesteia, iar pe tatăl ei l-a lovit cu același cuțit, producându-i leziuni
care i-a pus viața în primejdie.
S-a stabilit că inculpatul a trăit
circa 12 ani în concubinaj cu victima T.V.N., având împreună, un copil.
Relația de concubinaj a avut
perioade de întrerupere în care victima se retrăgea la părinții săi N.I. și
N.E. din comuna Lipănești, iar copilul rezultat din concubinaj în primii 6 ani
a fost crescut de părinții concubinei, după care a fost preluat de părinții
inculpatului.
La data când au fost săvârșite
omorurile, relația de concubinaj era întreruptă.
Astfel, în ziua de 29 ianuarie 2002,
inculpatul F.N. a mers cu intenții bune la concubina sa pentru a încerca
reluarea conviețuirii în concubinaj și să recunoască copilul.
Inculpatul a luat cu el o găină și 6
litri vin și seara, împreună cu concubina și cu părinții acesteia, au servit
masa împreună și au consumat vin, până seara târziu.
Inculpatul nu a mai plecat acasă și
a rămas să doarmă aici. N.I. și N.E. s-au culcat în prima cameră, iar
inculpatul cu concubina sa în cea de a doua, ușa dintre camere rămânând
deschisă.
Înainte ca soții N. să adoarmă,
între aceștia a început o ceartă care s-a prelungit, pentru ca la un moment dat
N.I. s-o lovească cu palma pe soția sa.
Din camera alăturată a intervenit
verbal concubina inculpatului, care a strigat la tatăl său s-o lase în pace că
o omoară, reproșându-i că, în permanență, s-a purtat astfel cu mama sa.
N.I. a coborât din pat, a luat un
cuțit de bucătărie și a mers în pragul ușii și le-a cerut fiicei sale și
inculpatului să plece din casa lui.
Inculpatul F.N., cu o mișcare
rapidă, i-a luat cuțitul din mână, după care, N.I., cu un vătrai, l-a lovit pe
inculpat în spate. Atunci, a coborât din pat și N.E., strigând la inculpat să
înceteze, să nu-i omoare soțul.
Din acel moment, inculpatul a recurs
la acte de extremă violență, lovind-o cu cuțitul pe N.E., precum și pe soțul
acesteia, N.I.
În urma loviturilor aplicate, lama
cuțitului s-a rupt și îngrozită de faptele acestuia, concubina a luat un alt
cuțit și i-a cerut inculpatului să înceteze, dar acesta din urmă, cu destulă
ușurință, a dezarmat-o și a înțepat-o.
După ce i-a doborât pe toți la
pământ, inculpatul a aprins lumina și a văzut cele două femei în fața patului,
iar pe N.I., în alt colț al camerei.
Inculpatul a lăsat cuțitele acolo,
s-a încălțat, s-a spălat de sânge și a plecat spre casă în orașul
Boldești-Scăeni.
Din cauza stării de ebrietate, a
căzut într-un șanț, iar a doua zi de dimineață, când a ajuns acasă, observând
că are sânge pe pantaloni și geacă, și-a schimbat hainele, după care s-a
deplasat la Postul de Poliție al comunei Lipănești, unde s-a autodenunțat.
Organele de anchetă au găsit la
locul faptei cadavrele aparținând victimelor N.E. și T.V.N., iar pe N.I., care
se afla în comă, l-au transportat la Spitalul Clinic de Urgență Ploiești.
La autopsie, s-a constatat că N.E. a
suferit 5 plăgi tăiate-înjunghiate în regiunea scalpului, iar T.V.N. 9 plăgi
înjunghiate, pe fața posterioară a toracelui și membrelor superioare care au
interesat plămânii, ficatul și regiunea lombară cu masivă hemoragie internă.
S-a mai stabilit că prima victimă în
momentul decesului are o alcoolemie, de 2,70 gr. %o, iar cea de-a doua, o
alcoolemie, de 2,60 gr. %o.
Referitor la victima N.I., aceasta a
suferit 2 plăgi înjunghiate și multiple plăgi frontoparietal, leziuni care au
necesitat 25-30 zile îngrijiri medicale și i-au pus viața în primejdie.
Inculpatul F.N. a recunoscut
comiterea faptelor, dând explicații amănunțite cu privire la modul în care au
fost săvârșite.
Apelul declarat de inculpatul F.N. a
fost respins, ca nefondat, de către Curtea de Apel Ploiești, secția penală,
prin decizia nr. 471 din 23 octombrie 2002.
Împotriva acestei din urmă decizii,
a declarat recurs, inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate,
instanțele neținând seama, la stabilirea și aplicarea pedepsei, de
agresivitatea familiei concubinei sale, de faptul că cel care a atacat primul
cu cuțitul, a fost tatăl concubinei sale, că nici cuțitele și nici vătraiul, nu
erau ale sale și, că el s-a autodenunțat, ajutând, astfel, organele de urmărire
penală, în stabilirea faptelor.
Recursul este fondat, dar, nu,
pentru că s-ar fi stabilit și aplicat inculpatului o pedeapsă, greșit,
individualizată.
Pedeapsa aplicată inculpatului,
ținea seama de gravitatea deosebită a faptelor inculpatului, cu consecințe din
cele mai grave, constând în decesul a două persoane și pericolul decesului și
celei de-a treia, pe care, numai intervenția, la timp, a medicilor, a scăpat-o.
Recursul va fi însă admis,
casându-se decizia penală atacată și sentința penală nr. 294 din 9 iulie 2002 a
Tribunalului Prahova, numai cu privire la măsura confiscării speciale a celor 2
cuțite și a unui vătrai, măsură pe care o va înlătura, aceste obiecte neputând
să fie confiscate, atâta timp cât nu sunt proprietatea inculpatului ci ale părții
vătămate, căruia, urmează a se restitui.
Se va deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, timpul arestării preventive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
inculpatul inculpatul F.N. împotriva deciziei penale nr. 471 din 23 octombrie
2002 a Curții de Apel Ploiești.
Casează decizia penală atacată și
sentința penală nr. 294 din 9 iulie 2002 a Tribunalului Prahova, numai cu
privire la măsura confiscării speciale a două cuțite și a unui vătrai, măsură
pe care o înlătură.
Dispune restituirea bunurilor
confiscate menționate, către partea vătămată N.I.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, timpul arestării preventive de la 30 ianuarie 2002, la 12
septembrie 2003.
Pronunțată în ședință publică, azi
12 septembrie 2003.