ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1464/2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1464/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 18 din 25 ianuarie

2001 a Tribunalului Brașov a fost condamnată inculpata F.V. la 3 pedepse de

câte 3 ani închisoare în baza art. 215 alin. (4) C. pen. și la 3 pedepse de

câte 3 ani închisoare pentru săvârșirea a trei infracțiuni de închisoare

prevăzute de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., toate cu aplicarea art. 13 din

același cod.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea,

în final inculpata urmând a executa 3 ani închisoare.

Totodată, în temeiul art. 64 C.

pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complimentară a interzicerii dreptului de

a exercita acte de comerț (profesiunea de comerciant) pe o perioadă de 5 ani

după executarea pedepsei principale.

A fost dedusă din pedeapsa aplicată

durata reținerii de 24 ore din data de 4 iunie 1999.

Sub aspectul laturii civile,

inculpata a fost obligată în solidar cu partea responsabilă civilmente SC

M.V.A. să plătească cu titlu de despăgubiri civile părții civile SC U. SRL

Brașov suma de 77.262.663 lei, iar părții civile SC A. Com SRL Brașov suma de

48.384.328 lei cu același titlu.

Aceeași inculpată a fost obligată în

solidar cu partea responsabilă civilmente SC V.P.P. SRL să plătească părții

civile SC Z. SRL Brașov, suma de 27.765.970 lei, iar părții civile SC M. SRL

Brașov suma de 33.000.000 lei despăgubiri civile.

În temeiul art. 355 C. proc. pen.,

raportat la art. 165 din același cod, s-a dispus înființarea unui sechestru

asigurator asupra bunurilor mobile ale inculpatei și părților responsabile

civilmente până la concurența sumei de 257.833.513 lei.

Conform art. 348 C. proc. pen., s-a

dispus desființarea integrală a filelor C.E.C. cu nr. 00189597 și nr. 00189599

seria Y 000 emise asupra trasului B.C.R., a filei C.E.C. nr. P.O. 13 seria

00150076, precum și a biletelor la ordin emise la 10 august 1998, la 6 august

1998 și 1 martie 1999.

Pentru a pronunța această sentință

instanța de fond a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

Între firma SC M.V.A. SRL la care

inculpata era asociat unic și SC U. SRL Brașov, s-au derulat raporturi

comerciale, în special contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect piese

auto, în condiții legale până în luna iulie 1998.

În perioada iulie - august 1998, SC

U. SRL Brașov, la solicitarea inculpatei, a livrat către SC M.V.A. SRL piese

auto, iar în vederea încasării prețului s-au emis facturile cu nr. 0310582/1998

în valoare de 14.394.897 lei; nr. 0310583/1998 în valoare de 3.644.538 lei și

nr. 03100584/1998 în valoare de 9.299.365 lei. Pentru achitarea parțială a

prețului mărfii, la data de 7 august 1998 inculpata a emis fila C.E.C. nr.

00189597 în valoare de 11.421.152 lei, deși cunoștea că în contul SC M.V.A. SRL

nu exista disponibil bancar.

Ulterior, la data de 10 august 1998,

deplasându-se la Brașov pentru achitarea prețului celorlalte produse

achiziționate, inculpata a mai cumpărat marfă de la aceeași societate (SC U.

SRL) emițând facturile nr. 0310596 din 10 august 1998, în valoare de 12.810.100

lei; nr. 0310599 din 12 august 1998, în valoare de 12.723.251 lei și nr. 606

din 21 august 1998, în valoare de 34.158.859 lei, omițând să aducă la

cunoștința reprezentanților SC U. SRL că nu are disponibil în bancă, ocazie cu

care a emis două bilete la ordin în valoare de 30.000.000 lei.

Atât C.E.C - ul, cât și biletele la

ordin au fost refuzate la plată datorită lipsei totale de disponibil,

cazându-se SC U. SRL Brașov un prejudiciu total de 71.421.152 lei.

La fel a procedat inculpata și în

relațiile cu SC R.C. SRL Mândra, județul Brașov, achiziționând și de la această

unitate piese auto pentru care inițial a achitat contravaloarea mărfii, după

care a emis la data de 6 august 1998, două bilete la ordin (unul în valoare de

23.670.551 lei, altul în valoare de 24.713.777 lei) deși în contul SC M.V.A. nu

exista disponibil bancar.

În cursul aceleiași luni, SC R.C.

SRL a mai livrat către SC M.V.A. SRL piese auto în valoare de 77.262.063 lei,

iar pentru plata prețului mărfii inculpata a emis fila C.E.C. nr. 00189599.

Unul dintre biletele la ordin emise

de inculpată a fost girat de către SC R.C. SRL Brașov în favoarea SC U. SRL

Brașov, care la rândul ei a transmis prin gir biletul la ordin către SC A.A.

SRL. Tot în favoarea SC A.A. SRL a fost girat de către SC R.C. SRL M. și cel

de-al doilea bilet la ordin, astfel că această societate neputând încasa sumele

înscrise în cele două bilete la ordin, a suferit un prejudiciu în sumă de

48.384328 lei.

Datorită faptului că C.E.C. - ul

emis în favoarea SC R.C. SRL M. nu a putut fi încasat din lipsă de disponibil,

începând cu data de 17 august 1998, SC M.V.A. SRL a fost declarată în

interdicție bancară.

Față de această situație, inculpata

a început să deruleze activitățile comerciale prin intermediul SC V.P.P. SRL,

unde avea, de asemenea, calitatea de asociat unic.

Începând cu luna decembrie 1998, inculpata

s-a prezentat la SC Z. SRL Brașov, unde convingând reprezentanții firmei de

seriozitate și solvabilitatea firmei SC V.P.P. SRL, a încheiat cu aceasta un

contract de vânzare-cumpărare având ca obiect piese auto în valoare de

61.586.937 lei.

În vederea încasării prețului s-au

emis de către SC Z. SRL Brașov facturile nr. 279203, nr. 2792159, nr. 2792030

din 1998, iar inculpata, deși știa că nu are disponibil în contul SC V.P.P.

SRL, a emis la data de 8 ianuarie 1999, fila C.E.C. cu nr. 00150076 în valoare

de 61.586.937 lei, pe care a semnat-o și ștampilat-o cu ștampila unității.

Introdusă la bancă spre decontare,

fila C.E.C. a fost avizată doar pentru 500.000 lei, fiind refuzată pentru

restul prețului datorită lipsei disponibilului în cont.

Ca urmare a unei operațiuni de

compensare între societățile SC Z. SRL Brașov a mai recuperat din prejudiciul

creat suma de 33.220.967 lei, rămânând neacoperită suma de 27.765.970 lei.

La data de 1 martie 1999, inculpata

F.V., în calitate de reprezentant al SC V.P.P. SRL s-a prezentat la SC M. SRL

Brașov de unde a achiziționat piese auto în valoare de 33.000.000 lei și deși

știa că nu are în cont disponibil bancar a emis un bilet la ordin în valoare de

33.000.000 lei, acest bilet la ordin a fost transmis prin gir către SC M.E. SRL

Brașov, care la rândul său a girat biletul la ordin către SC M. 94 SRL

Ploiești, aceasta din urmă constatând inexistența disponibilului în contul SC

V.P.P. SRL s-a îndreptat împotriva societății girate SC M.E. SRL care plătind

prețul mărfurilor achiziționate de la SC M. 94 SRL s-a subrogat în drepturile

acesteia.

SC M.E. SRL s-a îndreptat la rându-i

împotriva SC M. SRL Brașov care astfel a achitat datoria către SC M.E. SRL,

devenind posesoarea biletului la ordin emis de inculpată pe numele SC V.P.P.

SRL.

În consecință, prejudiciul în

cuantum de 33.000.000 lei produs ca urmare a faptei inculpatei F.V. se

regăsește în patrimonial SC M. SRL Brașov.

Situația de fapt expusă a fost

stabilită pe baza sesizărilor părților civile, facturilor fiscale emise de

părțile vătămate, instrumentelor de plată, adreselor I.P.J. Brașov și Gărzii

Financiare, depozițiilor martorilor S.M. și C.C., probe coroborate cu

declarațiile inculpatei.

Curtea de Apel Brașov, secția

penală, prin decizia penală nr. 229/ A din 6 noiembrie 2001, a admis apelurile

declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, inculpata F.V. și partea

civilă SC R.C. SRL, a desființat sentința atacată sub aspectul modalității de

executare a pedepsei, cuantumul despăgubirilor civile acordate către SC R.C.

SRL și aplicarea măsurii de siguranță prevăzută de art. 115 C. pen.

În temeiul art. 86

1

și

art. 86

2

C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub

supraveghere și s-a fixat un termen de încercare de 6 ani, inculpata fiind

obligată să se supună la mai multe măsuri de supraveghere.

Totodată, în baza art. 115 C. pen.

și art. 112 lit. c) din același cod s-a aplicat măsura de siguranță a

interzicerii exercitării pedepsei de comerciant și a funcției de administrator

al unei societăți comerciale.

Prin aceeași decizie s-a actualizat

cuantumul despăgubirilor civile acordate părții civile SC R.C. SRL astfel:

constată că la data săvârșirii infracțiunii suma de 77.262.063 lei reprezintă

la cursul leu / $ S.U.A. al zilei 11.531 dolari S.U.A. Pentru a asigura și a

păstra actualizarea prejudiciului, inculpata a fost obligată în solidar cu SC

M.V.A. SRL la contravaloarea în lei a echivalentului sumei de 11.531 dolari

S.U.A., calculată la cursul de schimb B.N.R. din ziua plății.

Împotriva acestei decizii au declarat

recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și inculpata F.V.

Prin recursul formulat de parchet se

critică hotărârea pronunțată numai sub aspectul netemeiniciei, solicitându-se

majorarea pedepsei și înlăturarea dispozițiilor art. 86

1

C. pen. Extinzând

efectele recursului, procurorul a solicitat și înlăturarea dispozițiilor art.

112 lit. c) și art. 115 C. pen.

Inculpatul a criticat aceeași

decizie pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând achitarea în temeiul

art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât nu a

existat intenția de a înșela părțile civile, iar în subsidiar a cerut aplicarea

circumstanțelor atenuante și reducerea pedepsei.

Recursurile sunt fondate numai

pentru motivul care va fi arătat în continuare.

În cauză, instanțele au stabilit în

mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatei, încadrând corespunzător

din punct de vedere juridic fapta comisă în textele de lege mai sus-arătate.

Faptele inculpatei, asociat unic la

SC M.V.A. SRL și V.P.P. SRL, care în executarea contractelor de

vânzare-cumpărare încheiate cu părțile vătămate SC U. SRL Brașov, SC R.C. SRL,

SC M. SRL Brașov a emis bilete la ordin cu diverse sume, cauzându-le

prejudicii, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune

prevăzută de art. 215 alin. (4) C. pen., iar fapta aceleași inculpate de a

emite trei file C.E.C. fără a avea disponibil bancar, cauzând, de asemenea

prejudicii părților vătămate SC U. SRL, SC R.C. SRL și SC Z., întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. (2) și (3)

C. pen., așa cum corect a stabilit instanța de fond, situație verificată de

instanța de apel.

Latura obiectivă a infracțiunilor a

fost dovedită cu probele administrate, atât în faza de urmărire penală, cât și

în cea de cercetare judecătorească, respectiv cu sesizările părților civile,

angajamentele de plată luate de inculpată în vederea recuperării pagubelor

cauzate, biletelor la ordin și filelor C.E.C. emise de inculpată pentru

achitarea mărfii, actelor contabile și extraselor de cont, adreselor

referitoare la înregistrarea în contabilitate a facturilor emise.

În ceea ce privește latura

subiectivă a infracțiunii, Curtea, constată că vinovăția inculpatei se

regăsește sub forma intenției directe, scopul fiind acela de a obține în mod

injust un folos material.

Intenția inculpatei de a înșela

părțile vătămate rezultă din modalitatea în care s-a derulat activitatea

infracțională, inculpata, în toate cazurile, a dat asigurări reprezentanților

firmelor de la care achiziționa mărfuri, că are disponibil în cont și chiar

și-a respectat la început obligațiile, iar după ce instrumentele de plată erau

refuzate la plată a încercat prin angajamentele de plată pe care le-a luat să

mențină în eroare partenerii de afaceri deși cunoștea că cele două societăți la

care era asociat unic nu desfășurau activități comerciale care să-i permită

acumularea de lichidități.

Relevant sub aspectul intenției cu

care a acționat inculpata este faptul că în momentul în care una din firmele la

care era asociat unic (M.V.A. SRL) a intrat în interdicție bancară, inculpata

s-a folosit de cealaltă societate pentru a ascunde starea de insolvabilitate (a

se vedea cererea de înscriere a refuzului bancar în F.N.C., act din care

rezultă că pentru lipsa disponibilului SC M.V.A. SRL a fost declarată în

interdicție bancară la B.C.R.).

În aceste condiții sunt întrunite

elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpata a fost trimisă

în judecată, astfel că motivul de recurs invocat de inculpată nu este fondat.

Referitor la individualizarea

pedepsei aplicate făptuitoarei, aspect sub care hotărârile sunt criticate de

parchet, Curtea constată că, în cauză au fost respectate criteriile prevăzute

de art. 72 C. pen., ținându-se seama, atât de pericolul social concret al

faptelor comise, cât și de persoana făptuitoarei.

Potrivit textului de lege mai

sus-arătat, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile

Părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea generală,

de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana făptuitorului, de

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Din formularea dată de textul de

lege mai sus-arătat acestor criterii, rezultă că sunt obligatorii și trebuie avute

în vedere în totalitate la stabilirea și aplicarea pedepsei.

Or, analiza exclusivă a pericolului

social generic al faptelor comise de inculpată (așa cum se învederează prin

recursul parchetului) cu ignorarea celorlalte criterii de individualizare nu este

în spiritul dispozițiilor art. 72 C. pen.

Pe lângă pericolul social concret al

infracțiunilor (pericol, într-adevăr ridicat) trebuie avute în vedere și datele

ce caracterizează persoana făptuitoarei.

Astfel, după ce o perioadă lungă de

timp inculpata a desfășurat activitățile comerciale în concordanță cu legea,

aceasta a comis infracțiunile într-un context nefavorabil acesteia, după ce

unul dintre copii săi minori a suferit un accidente grav, ceea ce a determinat

abandonarea temporală a activității comerciale și dereglarea activităților de

vânzare și de plată, în condițiile în care inculpata nu avea nici un alt

sprijin (ea fiind divorțată).

După descoperirea faptelor,

inculpata a luat măsuri pentru achitarea prejudiciilor cauzate, ea având

anterior o comportare bună.

În raport de aceste elemente de

circumstanțiere ale faptelor și făptuitoarei, cuantumul pedepsei aplicate (3

ani) și modalitatea de executare a sancțiunii sunt temeinic stabilite, motiv

pentru care recursul formulat sub acest aspect de parchet nu este fondat.

Recursurile parchetului și

inculpatei sunt însă întemeiate cu privire la măsura de siguranță prevăzută de

art. 112 lit. c) raportat la art. 115 C. pen., dispusă de instanța de apel.

Potrivit art. 115 C. pen., când

făptuitorul a săvârșit fapta datorită incapacității, nepregătirii sau altor

cauze care îl fac improprii pentru ocuparea unor anumite funcții, ori pentru

exercitarea unei fapte, meserii sau altei ocupații, se poate lua măsura

interzicerii de a ocupa acea funcție sau de a exercita acea profesie, meserie

ori ocupație.

În speță, cerințele acestui text nu

sunt îndeplinite, faptele săvârșite nefiind comise ca urmare a incapacității

sau nepregătirii inculpatei pentru desfășurarea unor activități de natură

comercială. Dimpotrivă, din actele aflate la dosar a rezultat că inculpata,

prin cele două societăți comerciale la care era asociat unic, a desfășurat o

lungă perioadă de timp activități comerciale cerute, respectând contractele

încheiate și nu a avut incidente în neplata unor mărfuri, neonorarea

contravalorii pieselor auto achiziționate din anul 1998, în contextul în care

în familia sa s-au ivit probleme de sănătate, minora F.M. fiind internată în

Spitalul Bihor – Oradea, secția ortopedie – traumatologie, unde a suferit o

intervenție chirurgicală.

Internarea minorei sub supravegherea

permanentă a mamei sale, coincide cu data primului C.E.C. refuzat la bancă,

moment de la care a intervenit dereglarea activităților de vânzare a mărfurilor

achiziționate și de plată a acestora, către societățile furnizoare.

Cum faptele comise nu s-au săvârșit

în urma nepregătirii inculpatei sau incapabilității acesteia, măsura de

siguranță dispusă de instanța de apel nu se justifică, motiv pentru care sub

acest aspect recursurile declarate vor fi admise și va casa decizia Curții de

Apel Brașov și se vor înlătura dispozițiile art. 112 lit. c) raportat la art.

115 C. pen.

Celelalte dispoziții ale hotărârii

vor fi menținute.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Brașov și de inculpata F.V. împotriva deciziei

penale nr. 229 din 6 noiembrie 2001 a Curții de Apel Brașov.

Casează decizia penală

sus-menționată numai cu privire la măsura de siguranță prevăzută de art. 112

lit. c) raportat la art. 115 C. pen., măsură pe care o înlătură.

Menține celelalte dispoziții.

Pronunțată în ședință publică, azi

21 martie 2003.