ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1491/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1491/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Tribunalul București, secția I penală,
prin sentința nr. 591 din 19 septembrie 2000, în fond după casare, a condamnat
pe inculpații:
I.A. după cum urmează:
- în baza art. 45 din Legea nr.
26/1990, raportat la art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 13 din același cod, la
o pedeapsă de un an închisoare, constatând că această pedeapsă este grațiată
integral și condiționat în temeiul art. 1 și art. 10 din Legea nr. 137/1997;
- în baza art. 282 alin. (1) și (2),
cu aplicarea art. 13 C. pen., la 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) din același cod;
- în baza art. 26 raportat la art.
282 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen., la 3
ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a),
b) și c) din același cod;
- în baza art. 215 alin. (2) cu
aplicarea art. 13 C. pen., la 2 ani închisoare și
- în baza art. 20, raportat la art.
215 alin. (2), cu aplicarea art. 13 C. pen., la un an închisoare.
S-a dispus, în temeiul art. 33 lit.
a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., ca inculpatul să execute pedeapsa cea
mai grea de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a), b) și c) din același cod.
S-a dedus din pedeapsă timpul
reținerii și al arestării preventive de la 2 iunie 1997, la 18 august 1998.
C.A. după cum urmează:
- în baza art. 288 alin. (1), cu
aplicarea art. 13 C. pen., la 6 luni închisoare, constatându-se că această
pedeapsă este grațiată integral, condiționat, în temeiul art. 1 și 10 din Legea
nr. 137/1997;
- în baza art. 31 raportat la art.
291 teza I și art. 13 C. pen., la 6 luni închisoare, constatându-se că și
această pedeapsă este grațiată integral și condiționat în temeiul art. 1 și
art. 10 din Legea nr. 137/1997;
- în baza art. 26 raportat la art.
282 alin. (1) și (2) și art. 13 C. pen., la 2 ani închisoare și 2 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) din același
cod;
- în baza art. 215 alin. (2) cu
aplicarea art. 13 C. pen., la un an închisoare.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34
lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2
ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a),
b) și c) din același cod.
S-a dedus din pedeapsă timpul
reținerii și al arestării preventive se la 2 iunie 1997, la 16 iulie 1998.
S.G. după cum urmează:
- în baza art. 282 alin. (1) și (2)
cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 - art. 76 și art. 13 C. pen., la 6 luni
închisoare;
- în baza art. 26 raportat la art.
20 și art. 215 alin. (2) cu aplicarea art. 74 - art. 76 și art. 13 C. pen., la
4 luni închisoare.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34
lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa de 6 luni
închisoare și s-a constatat că a fost arestată preventiv de la 4 aprilie, la 16
octombrie 1998.
Inculpata a mai fost condamnată în
baza art. 25 raportat la art. 264 alin. (2) cu aplicarea art. 13 C. pen., la 3
luni închisoare, constatându-se că această pedeapsă a fost grațiată integral și
condiționat în temeiul art. 1 și art. 10 din Legea nr. 137/1997.
T.M., după cum urmează:
- în baza art. 264 alin. (2), cu
aplicarea art. 13 C. pen., la 6 luni închisoare și
- în baza art. 289 cu aplicarea art.
13 C. pen., la 6 luni închisoare.
S-a constatat că ambele pedepse sunt
grațiate integral și condiționat în temeiul art. 1 și art. 10 din Legea nr.
137/1997.
Au fost anulate actele falsificate
și s-a menținut sechestrul asigurator și ipoteca asiguratorie asupra bunurilor
aparținând inculpaților I.A. și S.G., precum și a părților responsabile civilmente
SC H. SRL Slobozia și A.W. SRL Brașov.
Inculpații au fost obligați în
solidar și în solidar cu părțile responsabile civilmente SC H. SRL Slobozia și
SC H.T.C. SRL Brașov la plata sumei de 452.783.958 lei către partea civilă
B.C.I.Ț. SA.
Pentru a pronunța această sentință,
instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În ce privește pe inculpatul I.A.,
s-a constatat că acesta a emis 3 file C.E.C. la data de 11 august 1992, în
numele SC H. SRL Slobozia, având ca beneficiar tot SC H. SRL, dispunându-se
plata sumei totale de 200 milioane lei din contul societății de la B.C.I.Ț.
București în contul aceleiași societăți la B.R.D. Slobozia, deși în contul
societății (la B.C.I.Ț.) se găsea disponibilă numai suma de 21.220.691 lei. În
acest mod și prin acțiunile desfășurate ulterior, inculpatul a încercat ca în
intervalul de timp cuprins între momentul introducerii C.E.C. - urilor în
circuitul bancar și decontarea acestora să obțină sumele necesare alimentării
conturilor.
S-a apreciat că aceste fapte constituie
infracțiunile de falsificare de monedă sau alte valori
[
(art. 282 alin. (1) și (2) C. pen.)] și înșelăciune [(art.
215 alin. (1) și (2) C. pen.)].
Totodată, inculpatul I.A. a
determinat-o pe inculpata S.G. să emită în favoarea SC H. SRL Slobozia două C.E.C.
- uri fără acoperire în contul pe care societatea sa SC A.W. SRL Brașov îl avea
deschis la B.C.R., filiala Brașov. Inculpatul I.A. a asigurat-o pe S.G. că
C.E.C. - urile respective reprezintă garanția mărfii (zahăr) pe care a fost de
acord să i-o vândă cu plata prețului în rate. În acest mod, I.A. a încercat să
obțină acoperirea celor trei C.E.C. - uri emise anterior și să înșele
societatea bancară.
Faptele inculpatului au fost
calificate direct în complicitate la infracțiunea de falsificare de monedă sau
alte valori [(art. 26 raportat la art. 282 alin. (1) și (2) C. pen.)] și
tentativă la infracțiunea de înșelăciune [(art. 20 raportat la art. 215 alin.
(2) C. pen.)].
S-a mai reținut că, inculpatul I.A.
a înregistrat la Registrul Comerțului mențiunea nr. 1769 în mod unilateral, în
baza actului adițional autentificat la 11 august 1992, declarând mincinos că
numitul P.I.M. este administratorul SC H. SRL Slobozia.
Această faptă a fost încadrată în
dispozițiile art. 45 din Legea nr. 26/1990, raportat la art. 292 C. pen.
În ce privește pe inculpata S.G.,
tribunalul a reținut că aceasta a emis un C.E.C. fals, acceptând să falsifice
toate datele esențiale, respectiv disponibilul existent unde a menționat suma
de 176 milioane lei, deși în realitate, nu existau decât 8.302 lei, precum și
dispoziția de virare a sumei de 174 milioane lei, deși nu exista provizia
suficientă.
Deși nu a urmărit, inculpata a
acceptat posibilitatea introducerii acestui C.E.C. în circuitul bancar și
ulterior, la solicitarea inculpatului I.A. care a motivat că din eroare
contabilul său a introdus acest C.E.C., emis drept garanție la bancă pentru
decontare, inculpata S.G. a emis un al doilea C.E.C. fără acoperire, acceptând
posibilitatea prejudicierii societății bancare la care avea deschis contul.
Pentru a o convinge pe inculpata S.G. să emită acest al doilea C.E.C.,
inculpatul I.A. i-a înmânat la rândul său un C.E.C. (tot fără acoperire),
convingând-o că astfel i-a suplimentat contul societății deschis la B.C.R.,
filiala Brașov.
Inculpata S.G. i-a solicitat
inculpatei T.M., operatoarea contului firmei sale la B.C.R., sucursala Brașov,
să-i suplimenteze disponibilul în carnetul de C.E.C. - uri limită de sumă cu
167 milioane lei, cât era menționat în C.E.C. - ul emis de I.A. (C.E.C. fără acoperire),
aceasta din urmă făcând mențiunea de suplimentare pe cotorul carnetului de
C.E.C. - uri pentru o dată anterioară emiterii C.E.C. - ului fără acoperire de
către inculpata S.G.
S-a apreciat că inculpata S.G. a
săvârșit infracțiunile de falsificare de monedă sau alte valori, în formă
continuată
[
(art. 282 alin. (1) cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen.)] și complicitate la tentativă la infracțiunea de
înșelăciune [(art. 26 raportat la art. 20 cu referire la art. 215 alin. (2) C.
pen.)].
Referitor la inculpatul C.A., s-a
reținut că acesta, asigurând diferite persoane, potențiali clienți de relațiile
foarte strânse cu inculpatul I.A., a intrat în tratative cu inculpata S.G.,
propunându-i livrarea unei cantități mari de zahăr în condiții foarte avantajoase
și cerându-i garantarea mărfii printr-un C.E.C. fără acoperire.
Faptele acestui inculpat de a o
determina pe inculpata S.G. să emită un C.E.C. fals care urma să fie folosit la
banca unde își desfășura activitatea C.C. (soția lui C.A.), care a procedat și
la decontarea C.E.C. - ului, s-au apreciat ca întrunind elementele constitutive
ale infracțiunilor prevăzute de art. 26 raportat la art. 282 alin. (1) și (2)
C. pen. și art. 215 alin. (2) din același cod.
S-a reținut, de asemenea, că
inculpatul C.A. a împuternicit printr-o procură falsă pe martorul C.V. să
semneze în fața unui notar public contractul și statutul de înființare a SC
E.D.G. SRL.
Ca atare, faptele inculpatului de a
falsifica amprenta ștampilei Ambasadei României la Paris, plăsmuind o procură ce
părea să emane de la această instituție, precum și folosirea acestui înscris
fals în vederea constituirii unei societăți comerciale, au fost încadrate
juridic în dispozițiile art. 288 alin. (1) C. pen. și art. 31 raportat la art.
291 din același cod.
În ceea ce privește activitatea
infracțională a inculpatei T.M., tribunalul a reținut că aceasta, în scopul de
a o ajuta pe inculpata S.G. să se justifice în fața organelor de poliție, iar
în felul acesta să zădărnicească continuarea urmăririi penale, a aplicat
ștampila de confirmare a disponibilului pe cotorul C.E.C. - ului prezentat de
inculpata S.G., falsificând în acest mod înscrisul respectiv.
Aceste fapte au fost încadrate în
dispozițiile art. 264 alin. (2) C. pen. și art. 289 din același cod.
Curtea de Apel București, secția a
II-a penală, prin decizia nr. 352/ A din 25 mai 2001, a admis apelurile
declarate de inculpați, constatând că pentru unele fapte s-a împlinit termenul
de prescripție a răspunderii penale. Drept consecință, în temeiul art. 11 pct.
2 lit. b) și art. 10 lit. g) C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului
penal față de inculpatul I.A. pentru infracțiunile prevăzute de art. 45 din
Legea nr. 26/1990 raportat la art. 292 C. pen., art. 215 alin. (2) și art. 20
raportat la art. 215 alin. (1) C. pen.; față de inculpații C.A. și S.G. pentru
infracțiunile prevăzute de art. 215 alin. (2), art. 26 raportat la art. 20 și
art. 215 alin. (2) și art. 20 raportat la art. 264 C. pen., iar față de
inculpata T.M. pentru infracțiunile prevăzute de art. 264 alin. (1) și art. 289
C. pen.
Împotriva acestei decizii au
declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, inculpații și
partea responsabilă civilmente SC H.T.C. SRL Brașov.
În apelul său, procurorul a
solicitat încetarea procesului penal în ce privește pe inculpatul C.A., pentru
infracțiunile prevăzute de art. 288 alin. (1) și art. 291 C. pen., întrucât s-a
împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale și majorarea pedepsei
aplicate inculpatului I.A.
Inculpatul C.A. a solicitat achitarea
pentru infracțiunile prevăzute de art. 26 raportat la art. 282 și art. 215 C.
pen. și aplicarea art. 18
1
C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de
art. 288 din același cod.
În subsidiar, a solicitat reținerea
de circumstanțe atenuante cu consecința reducerii pedepselor sub minimul
special și suspendarea condiționată a executării acestora.
Inculpatele S.G. și T.M. au
solicitat să fie achitate pentru toate infracțiunile reținute în sarcina lor și
exonerate de răspunderea civilă.
Partea responsabilă civilmente SC
H.T.C. SRL Brașov a solicitat exonerarea de plata despăgubirilor civile.
La termenul din 28 iulie 2002,
inculpatul I.A. a cerut să se ia act de declarația sa de retragere a
recursului.
Recursurile parchetului și ale
inculpaților C.A., S.G. și T.M. sunt întemeiate, potrivit celor ce urmează:
Potrivit probelor administrate în
cauză, rezultă că la data de 11 august 1992, inculpatul I.A. asociat unic al SC
H. Slobozia, emite 3 C.E.C. - uri (039768 = 70 milioane lei; 039769 = 70
milioane lei și 039771 = 60 milioane lei) asupra contului deschis de societate
la B.C.I.Ț. București. Deși în acest cont exista numai suma de 21.220.691 lei,
inculpatul a menționat pe primul dintre cele trei C.E.C. - uri un disponibil de
200.000.000 lei. C.E.C. - urile au fost emise de SC H. Slobozia pentru SC H.
Slobozia, dispunându-se plata sumei de 200.000.000 lei din contul de la
B.C.I.Ț. București în contul societății deschis la B.R.D., sucursala Slobozia.
Aceste trei C.E.C. - uri au fost depuse însă la B.R.D., sucursala Slobozia și
au ajuns la B.C.I.Ț. București, pentru decontare, la 20 august 1992.
În intervalul 11 august – 20 august
1992, inculpatul I.A. a căutat cumpărători pentru o mare cantitate de zahăr a
cărei vânzare o intermedia, apelând în acest scop la inculpatul C.A. care,
contra unui comision, trebuia să găsească cumpărători. C.A. a apelat la D.I.
din Brașov, iar acesta l-a pus în legătură cu inculpata S.G. asociat unic al SC
A.W. SRL Brașov căreia i s-a propus să cumpere zahărul.
Venind la Brașov, C.A. s-a prezentat
inculpatei S.G. ca fiind nepotul inculpatului I.A. și i-a propus să cumpere
zahărul cu plata în rate, dar fără acoperire. S.G. a ezitat, motivând că nu
dispune de suma de 174.000.000 lei (prețul zahărului), dar la insistențele
inculpatului C.A. care a asigurat-o că „unchiul” său I.A. va păstra C.E.C. - ul
ca un gir moral, a acceptat afacerea sub rezerva unei discuții cu I.A.
După o discuție telefonică cu
inculpatul I.A. care a menținut oferta, inculpata S.G. i-a trimis prin fax o
copie a C.E.C. – B. 2-066404 din 19 august 1992, completat pentru suma de
174.000.000 lei, semnătura și mențiunea contului deschis la B.C.R., sucursala
Brașov, confirmând astfel acceptarea ofertei. În aceeași zi, S.G., împreună cu
D.I., A.A. și C.A. au plecat la Slobozia unde au fost primiți în condiții
deosebite de I.A., care a asigurat-o din nou pe S.G. că nu va depune C.E.C. -
ul în bancă, ci îl va restitui după ce va vinde zahărul și îi va plăti prețul.
Impresionată de comportarea
inculpatului I.A., inculpata S.G. a încheiat cu acesta un contract de
vânzare-cumpărare datat 16 august 1992, în cuprinsul căruia au menționat
achitarea prețului pentru 800 t zahăr cu fila C.E.C. B. 2. 066404 din 19 august
1992.
Acest fapt este în conexiune cu
emiterea celor trei file C.E.C. de către inculpatul I.A. la 21 august 1992,
asupra contului deschis la B.C.I.Ț. București, cont care a fost suplimentat
fictiv de inculpata S.G. prin emiterea C.E.C. - ului sus-menționat către
B.C.I.Ț. București.
Revenind la Brașov, inculpata S.G. a
așteptat livrarea zahărului, dar a aflat că acesta a fost trimis unei alte
firme din Brașov.
La sfârșitul acelei săptămâni,
inculpatul I.A. a venit la Brașov și i-a spus inculpatei S.G. că dintr-o
eroare, contabilul său a introdus C.E.C. - ul lăsat drept garanție în bancă,
însă a asigurat-o să nu se îngrijoreze, întrucât o să-i emită un C.E.C.
echivalent pentru a-i suplimenta disponibilul în cont (inculpatei S.G.
confirmându-i-se de B.C.R., sucursala Brașov trimiterea C.E.C. - ului B. 2.
066404 prin circuit bancar). Ca atare, marți 25 august 1992, inculpata S.G. s-a
deplasat la Slobozia și a primit de la inculpatul I.A. C.E.C. - ul nr. B -
460439 pe care era consemnat (în fals) un disponibil de 165.000.000 lei, din
care se dispunea plata a 164.000.000 lei de SC H. către SC A.W. SRL Brașov
(societatea inculpatei S.G.). În realitate, în contul SC H. Slobozia, deschis
la B.R.D., sucursala Slobozia, nu exista decât suma de 12.578.736 lei.
Cu acea ocazie, invocând faptul că,
pentru acest credit nu mai are nici un fel de garanție, inculpatul I.A. i-a
cerut lui S.G. să gireze achitarea zahărului cu un nou C.E.C. fără acoperire.
Ca atare, inculpata S.G. emite un nou C.E.C. – B. 2. 066405 în care a consemnat
un disponibil de 164.000.000 lei și plata aceleiași sume către SC H. Slobozia
la B.R.D., sucursala Slobozia.
Revenind la Brașov în aceeași zi, 25
august 1992, inculpata S.G. a mers la B.C.R., sucursala Brașov, a prezentat
C.E.C. - ul emis de I.A. inculpatei T.M. (operatoarea contului SC A.W. SRL) și
i-a solicitat să suplimenteze disponibilul din carnetul de C.E.C. - uri folosit
la emiterea primului C.E.C. nr. B. 2. 066404 (19 august 1992), dar și să
consemneze în fals pe cotorul C.E.C. - ului menționat suplimentarea
disponibilului cu data de 14 august 1992 (dată trecută de S.G. la rubrica
respectivă pe cotor).
Deși știa că la 24 august 1992
conducerea băncii a sesizat poliția în legătură cu acest C.E.C., inculpata T.M.
a aplicat ștampila și a semnat pe cotorul C.E.C. - ului B. 2. 066404,
confirmând disponibilul.
Apoi, inculpata T.M. a luat legătura
cu B.R.D., sucursala Slobozia și a constatat că, C.E.C. - ul nr. B. 460439 emis
de inculpatul I.A. nu avea disponibil în cont, aflând totodată că inculpata
S.G. a emis un nou C.E.C. (B. 2. 066405) tot fără disponibil, dar care se acopereau
unele pe altele.
Dându-și seama că a fost indusă în
eroare cu privire la C.E.C. - ul B. 460439 (emis de I.A.), pe baza căruia
falsificase cotorul C.E.C. - ului nr. B. 2. 066404 (emis de S.G.) și
suplimentase rubrica privind disponibilul, inculpata T.M. a informat imediat
conducerea băncii și apoi a căutat-o pe inculpata S.G. căreia i-a retras în
aceeași zi, carnetul de C.E.C. - uri.
Fila C.E.C. B. 2. 066404 emisă de
inculpata S.G. la 19 august 1992 (pentru prima dată), a fost depusă de
inculpatul I.A. cu borderoul de încasare la B.C.I.Ț. București în aceeași zi
(19 august 1992). Operatoarea contului C.C. (soția inculpatului C.A.),
încălcându-și obligațiile de serviciu a avizat plata C.E.C. - ului în ziua în
care a primit instrumentul de plată, dispunând transferul sumei de 176.000.000
lei în contul carnetului C.E.C. aparținând inculpatului I.A., carnet din care
acesta a emis 3 file C.E.C. în valoare totală de 200.000.000 lei la data de 11
august 1992, suma de 174.000.000 lei a fost folosită de inculpatul I.A. pentru
a plăti cantitatea de zahăr către SC F.S. SRL Constanța.
Față de această stare de fapt
(reținută atât în actul de trimitere în judecată, cât și de instanțe), se
impune concluzia că inculpații C.A. și S.G. nu au cunoscut nici un moment modul
în care a acționat inculpatul I.A. pentru a-și apropia suma de 174.000.000 lei
cu care a plătit pe furnizorul inițial al zahărului SC F.S. Constanța. Cei doi
nu au știut că inculpatul I.A. a emis C.E.C. - urile în contul propriei sale
societăți și au fost încredințați că acesta nu va folosi C.E.C. - ul emis de
S.G. pentru a induce în eroare B.C.I.Ț. București și a încasat nejustificat de
la această bancă, suma de 174.000.000 lei.
Ca atare, inculpații C.A. și S.G. nu
au săvârșit nici o activitate specifică laturii obiective a infracțiunii de
înșelăciune și nici nu au ajutat în mod deliberat pe inculpatul I.A. să înșele
B.C.I.Ț. București pentru a obține necuvenit o sumă de bani, ceea ce impune
(prin înlăturarea dispozițiilor de încetare a procesului penal ca urmare a
intervenirii prescripției răspunderii penale) achitarea acestor doi inculpați
pentru infracțiunile prevăzute de art. 215 alin. (2), respectiv art. 26
raportat la art. 20 și 215 alin. (2) C. pen., în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a)
raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., sub acest aspect recursurile lor
fiind întemeiate.
La rândul său, inculpatul I.A. a
săvârșit infracțiunea unică de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) și
(2) cu aplicarea art. 13 C. pen., întrucât întreaga sa activitate infracțională
(de emitere de C.E.C. - uri între băncile la care societatea sa avea conturi și
folosire a C.E.C. - ului fără acoperire emis de S.G.) a avut drept scop
inducerea în eroare a B.C.I.Ț. București și încasarea fără drept de la această
bancă a sumei de 174.000.000 lei.
În consecință, având în vedere
recursul parchetului (inculpatul retrăgându-și recursul) se constată că acesta
este întemeiat sub aspectul menționat, astfel că, va fi admis și înlăturându-se
prevederile legale pe baza cărora s-a încetat procesul penal ca urmare a
împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale pentru cele două
infracțiuni de înșelăciune și tentativă la această infracțiune, se va constata
săvârșirea unei singure infracțiuni, prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) cu
aplicarea art. 13 C. pen. Evident, pentru această faptă se va dispune încetarea
procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție a răspunderii
penale, comiterea faptei având relevanță numai referitor la modul de
soluționare a acțiunii civile.
În ce privește pe inculpatul C.A.,
din probele dosarului, rezultă că acesta a determinat-o, cu intenție pe
inculpata S.G. să emită primul C.E.C. fără acoperire, prezentându-l pe
inculpatul I.A. drept unchiul său și un prosper și serios om de afaceri și
convingând-o totodată că acesta nu va folosi C.E.C. - ul fără acoperire
(falsificat la rubrica „disponibil în cont”). Această activitate infracțională
îmbracă forma instigării la infracțiunea de falsificare de monedă sau alte
valori, prevăzută de art. 25 raportat la art. 282 alin. (1), cu aplicarea art.
13 C. pen. și nu de complicitate la această infracțiune, cum greșit s-a
reținut.
Și sub acest aspect recursul
inculpatului este întemeiat, astfel că, în temeiul art. 334 C. proc. pen., se
va dispune schimbarea încadrării juridice din art. 26 raportat la art. 282
alin. (1) și (2) C. pen., în art. 25 raportat la art. 282 alin. (1), cu
aplicarea art. 13 din același cod, text în baza căruia inculpatul C.A. va fi
condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.
Față de perioada mare de timp scursă
de la data comiterii faptei, împrejurarea că inculpatul a fost arestat
preventiv un an și a avut o comportare procesuală bună, se apreciază că există
elementele necesare pentru a se dispune suspendarea condiționată a executării
acestei pedepse, prin aplicarea art. 81 și art. 83 C. pen.
Referitor la infracțiunile de fals
material în înscrisuri oficiale
[
(art.
288 alin. (1) C. pen.)] și instigare la infracțiunea de uz de fals [(art. 31
raportat la art. 281 teza I C. pen. pentru care inculpatul a fost condamnat la
pedepse grațiate condiționat în baza Legii nr. 137/1997, se va constata că
pentru aceste fapte a intervenit prescripția răspunderii penale, astfel că, în
temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) și art. 10 lit. g) C. proc. pen., se va dispune
încetarea procesului penal)].
Se constată totodată, că recursurile
inculpatelor T.M. și S.G. ce vizează infracțiunea de favorizare a infractorului
[
(art. 264 alin. (2) C. pen.)],
respectiv instigare la această infracțiune [(art. 25 raportat la art. 264 alin.
(2) C. pen.)], sunt întemeiate, în sensul că faptele comise de aceste inculpate
nu realizează elementele constitutive a acestor infracțiuni.
Inculpata T.M. nu a dat vreun ajutor
inculpatei S.G. pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală care nici nu
era începută la vremea respectivă. Inculpata S.G. a fost convinsă că C.E.C. -
ul emis de I.A. este valabil și are acoperire în cont, iar inculpata T.M. după
ce a operat suplimentarea contului s-a informat imediat la B.R.D., sucursala
Slobozia și a luat de îndată măsurile necesare, în sensul că a anunțat
conducerea băncii despre emiterea filelor C.E.C. fără acoperire și a retras
carnetul de C.E.C. - uri de la inculpata S.G.
În consecință, se vor admite
recursurile inculpatelor, se va înlătura dispoziția de încetare a procesului
penal pentru aceste infracțiuni ca urmare a împlinirii termenului de
prescripție a răspunderii penale și se va dispune achitarea în temeiul art. 11
pct. 2 lit. a) și art. 10 lit. d) C. proc. pen.
În rezolvarea laturii civile a
procesului penal, instanțele au obligat pe inculpații I.A., C.A., S.G. și T.M.,
în solidar inculpații I.A. și S.G. în solidar și cu părțile responsabile
civilmente SC H. Slobozia și SC H.T.C. SRL Brașov, la plata prejudiciului în
sumă de 452.783.958 lei către partea civilă B.C.I.Ț. București.
Totodată, prin încheierea din 5
martie 1998, Tribunalul București a instituit un sechestru asigurator asupra
bunurilor inculpaților I.A. și S.G. și a părților responsabile civilmente SC H.
Slobozia și SC A.W. SRL Brașov.
Acest mod de soluționare a laturii
civile este greșit.
Este de observat nai întâi că,
„partea responsabilă civilmente” SC H.T.C. Brașov nu are nici o legătură cu
cauza de față.
Din actele depuse de această
societate încă din timpul judecării fondului cauzei, rezultă că inculpata S.G.,
la data săvârșirii faptelor, august 1992 era asociat unic la SC A.W. SRL
Brașov.
La data de 16 iunie 1997, inculpata
a cesionat 19 părți sociale din capitalul social al SC A.W. SRL Brașov
numitului H.M. și prin contractul de societate, cedenta a declarat că pentru
pierderile suferite de societate imputabile unuia dintre asociați, partea
responsabilă va suporta prejudiciul respectiv.
Ulterior, la 18 decembrie 1997, S.G.
a cesionat și ultima parte socială deținută la A.W. SRL Brașov către H.M.,
ocazie cu care a schimbat și sediul social al persoanei juridice, cedentul
asumându-și responsabilitatea tuturor actelor și faptelor săvârșite până la
data cesiunii.
Apoi, după cum s-a arătat, numai
inculpatul I.A. a săvârșit infracțiunea de înșelăciune (singura infracțiune de
prejudiciu) așa încât, numai acest inculpat este ținut să acopere prejudiciul
produs B.C.I.Ț. București, între faptele săvârșite de ceilalți inculpați și
prejudiciu neexistând vreun raport de cauzalitate.
Ca atare, și sub acest aspect
recursurile inculpaților sunt întemeiate și urmează a fi admis, cu consecința
casării hotărârilor pronunțate, a înlăturării sechestrului asigurator dispus cu
privire la bunurile inculpatei S.G. și SC A.W. SRL Brașov și a înlăturării
obligării inculpaților C.A., S.G. și T.M., precum și a părții responsabile
civilmente SC H.T.C. SRL Brașov de la plata prejudiciului.
Totodată, se constată că recursul
părții responsabile civilmente SC H.T.C. SRL Brașov care nu a avut apel în
cauză, este așadar inadmisibil.
Întrucât, de la data comiterii
faptelor și până la judecarea definitivă a cauzei a trecut o lungă perioadă de
timp (pentru multe dintre infracțiuni intervenind prescripția răspunderii
penale), majorarea pedepsei aplicată inculpatului I.A. nu se impune, acest
inculpat aflându-se în prezent arestat în alte cauze.
Partea responsabilă civilmente va fi
obligată la cheltuieli judiciare către stat, iar onorariile pentru avocații din
oficiu se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpații C.A., S.G. și T.M.
împotriva deciziei penale nr. 352/ A din 25 mai 2001 a Curții de Apel
București, secția a II-a penală, privind și pe inculpatul I.A.
Casează decizia atacată și sentința
penală nr. 591 din 19 septembrie 2000 a Tribunalului București, secția I
penală, cu privire la încadrarea juridică dată unor fapte comise de inculpați,
la greșita condamnare a acestora pentru unele infracțiuni, la modul de
individualizare a pedepselor și de soluționare a laturii civile, astfel:
- pentru inculpatul I.A.:
Conform art. 334 C. proc. pen.,
schimbă încadrarea juridică a faptelor, din infracțiunea de înșelăciune
prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen. și tentativă la infracțiunea de
înșelăciune prevăzută de art. 20 raportat la art. 215 alin. (2) C. pen., în
infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu
aplicarea art. 13 C. pen. și în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la
art. 10 lit. g) C. proc. pen., cu referire la art. 122 și art. 124 C. pen.,
încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru acest fapt,
constatând că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale.
Constată că inculpatul a fost
arestat preventiv în cauză, în perioada de la 2 iunie 1997, la 18 august 1998.
Constată că inculpatul este arestat
în prezent în altă cauză.
- pentru inculpatul C.A.:
Înlătură aplicarea dispozițiilor
art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., privind
infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2), cu aplicarea art.
13 C. pen. și în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C.
proc. pen., achită pe inculpat pentru această infracțiune.
Conform art. 334 C. proc. pen.,
schimbă încadrarea juridică a faptei din complicitate la infracțiunea de
falsificare de monedă și alte valori, prevăzută de art. 26 raportat la art. 282
alin (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., în instigare la
infracțiunea de falsificare de monedă și alte valori, prevăzută de art. 25
raportat la art. 282 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., text de
lege în baza căruia condamnă pe inculpat la 2 ani închisoare și 2 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b) și c) C. pen.
În temeiul art. 81 C. pen., dispune
suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, pe durata
unui termen de încercare de 4 ani.
Face aplicarea prevederilor art. 359
C. proc. pen. și atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.
pen.
Înlătură dispozițiile art. 1 și art.
10 din Legea nr. 137/1997 privind grațierea pedepselor aplicate inculpatului
pentru infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.
288 alin. (1), cu aplicarea art. 13 C. pen. și instigare la infracțiunea de uz
de fals, prevăzută de art. 31 raportat la art. 291 teza I C. pen., cu aplicarea
art. 13 C. pen.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b),
raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., cu referire la art. 122 și art. 124
C. pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru
infracțiunile prevăzute de art. 288 alin. (1), cu aplicarea art. 13 C. pen. și
art. 31 C. pen., raportat la art. 291 teza I C. pen., cu aplicarea art. 13 C.
pen., constatând că în cauză a intervenit prescripția specială a răspunderii
penale.
Constată că inculpatul a fost
arestat preventiv de la 2 iunie 1997, la 16 iulie 1998.
- pentru inculpata S.G.:
Înlătură aplicarea dispozițiilor
art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., privind
complicitatea la tentativa la infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 26
raportat la art. 20 și art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 74, art. 76 C.
pen. și art. 13 C. pen. și de instigare la infracțiunea de favorizare a
infractorului, prevăzută de art. 25 raportat la art. 264 alin. (2) C. pen., cu
aplicarea art. 13 C. pen.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a),
raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achită pe inculpată pentru
infracțiunile prevăzute de art. 26 raportat la art. 20 și art. 215 alin. (2) C.
pen., cu aplicarea art. 13 și art. 74 - art. 76 C. pen. și art. 25 raportat la
art. 264 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.
Constată că inculpata a fost
arestată preventiv de la 4 aprilie 1996, la 16 octombrie 1998.
- pentru inculpata T.M.:
Înlătură aplicarea dispozițiilor
art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., cu privire la
infracțiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 alin. (2) C.
pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a)
raportat la art. 10 lit. d C. proc. pen., achită pe inculpată pentru
infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 13 C.
pen.
Dispune ridicarea sechestrului
asigurător dispus prin încheierea din 5 martie 1998 a Tribunalului București,
asupra bunurilor inculpatei S.G., precum și a părții responsabile civilmente
A.W. S.R.L. Brașov.
Înlătură dispoziția de obligare a
inculpaților C.A., S.G. și T.M. și a părții responsabile civilmente S.C. H.T.C.
S.R.L. Brașov de la plata prejudiciului în sumă de 452.783.958, către partea
civilă B.C.I.Ț. București.
Menține celelalte dispoziții ale
hotărârilor.
Onorariile de avocat, în sumă de
câte 300.000 lei pentru apărarea din oficiu a inculpaților I.A. și S.G., se vor
plăti din fondul Ministerului Justiției.
Respinge, ca inadmisibil recursul
declarat de partea responsabilă civilmente S.C. H.T.C. S.R.L. Brașov împotriva
deciziei sus-menționate.
Obligă recurenta parte responsabilă
civilmente la plata sumei de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pronunțată în ședință publică, azi
25 martie 2003.