ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.05.2004

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1886/2004

HOTĂRÂRE
11.05.2004
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1886/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de

29 aprilie 1999, reclamantul Consiliul Local al municipiului Timișoara a

solicitat anularea H.G. nr. 141/1999, prin care imobilul situat în municipiul

Timișoara, format din construcție și terenul aferent (Anexa nr. 2 a hotărârii de guvern) a fost transmis din administrarea Ministerului Educației Naționale, în

administrarea Ministerului Sănătății, pentru Direcția de Sănătate Publică a

județului Timiș.

În motivarea acțiunii, s-a arătat că

imobilul, format din construcție și teren, este Parcul Botanic al municipiului,

amenajat și întreținut de municipalitate și face parte din domeniul public

local.

Ministerul Educației și Cercetării

și Ministerul Administrației Publice au formulat cereri de intervenție în

interesul pârâtului, iar Ministerul Sănătății și Familiei și Universitatea de

Medicină și Farmacie „Victor Babeș” au formulat cereri de intervenție în

interes propriu.

La data de 16 decembrie 2002,

reclamanta și-a precizat acțiunea, în sensul că solicită anularea numai în

parte a H.G. nr. 141/1999 și anume, numai în ceea ce privește terenul înscris

în C.F. nr. 13510 Timișoara, nr. Top 1025, în suprafață de 97.326 mp, care

constituie Parcul Botanic al municipiului Timișoara.

Prin sentința civilă nr. 415/2002 a

Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ,

acțiunea a fost respinsă, ca fiind rămasă fără obiect, deoarece prin H.G. nr. 977/2002,

anexa 2, cuprinzând Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al

municipiului Timișoara, la poziția 168 este menționat Parcul Botanic, astfel

încât pretențiile reclamantului au fost pe deplin satisfăcute, hotărârea de

guvern atacată fiind abrogată implicit.

Prin aceeași sentință au fost admise

cererile de intervenție în interesul pârâtului, s-a respins cererea de

intervenție în interes propriu formulată de Ministerul Sănătății și Familiei și

s-a luat act de renunțarea intervenientei Universitatea de Medicină și Farmacie

„Victor Babeș”, la cererea de intervenție în interes propriu.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs în termen, reclamantul Consiliul Local al municipiului

Timișoara, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului s-a arătat

că prin H.G. nr. 977/2002, Anexa 2, poziția 168, terenul în litigiu a trecut în

patrimoniul public al municipiului Timișoara, însă H.G. nr. 141/1999 nu a fost

abrogată implicit, deoarece prin aceasta a fost trecut dreptul de administrare

asupra terenului, la Direcția de Sănătate Publică a județului Timișoara, drept

care aparține recurentului.

Verificând cauza, în funcție de

motivarea recursului în lumina dispozițiilor art. 304 pct. 8 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat.

Prin H.G. nr. 141/1999, Anexa 2,

imobilul în discuție a fost transmis din administrarea Ministerul Educației

Naționale, în administrarea Ministerului Sănătății, pentru Direcția de Sănătate

Publică a județului Timiș.

Prin H.G. nr. 977/2002, Anexa 2,

poziția nr. 168, terenul înscris în C.F. nr. 13510 Timișoara, nr. top 1025,

(Parcul Botanic) a fost trecut în Inventarul bunurilor care aparțin domeniului

public al municipiului Timișoara, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 213/1998.

H.G. nr. 977/2002 nu cuprinde

referiri la dreptul de administrare, astfel încât hotărârea de guvern atacată

se impunea a fi anulată, acțiunea nerămânând fără obiect. Numai municipiul

Timișoara poate administra imobilul în discuție, în virtutea dreptului de

proprietate publică de interes local conferit de Legea nr. 213/1998 și

menționat în prezent de H.G. nr. 977/2002.

Pentru aceste considerente, recursul

va fi admis, sentința se va modifica și acțiunea va fi admisă, astfel cum a

fost precizată. H.G. nr. 141/1999 va fi anulată în parte, în ce privește

imobilul teren în suprafață de 97.326 mp, situat în Timișoara, (Parcul Botanic),

înscris în C.F. nr. 13510 Timișoara, nr. top 1025.

Pe cale de consecință, se vor

respinge cererile de intervenție ale Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului

Administrației Publice, Ministerului Sănătății și Familiei și se va lua act că

Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” a renunțat la judecarea

cererii de intervenție.

Admite recursul declarat de

Consiliul Local al municipiului Timișoara împotriva sentinței civile nr. 415

din 20 decembrie 2002 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de

contencios administrativ.

Modifică sentința atacată și în fond,

admite, astfel cum a fost precizată, acțiunea formulată de reclamantul

Consiliul Local al municipiului Timișoara.

Anulează în parte H.G. nr. 141/1999,

în ce privește imobilul teren în suprafață de 97.326 mp, situat în Timișoara,

(Parcul Botanic), înscris în C.F, nr. 13510 Timișoara nr. top 1025.

Respinge cererile de intervenție formulate

de Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Administrației Publice,

Ministerul Sănătății și Familiei și ia act de renunțarea cererii de intervenție

în interes propriu formulată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor

Babeș” Timișoara.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 11 mai 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-05-31
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3447/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 14 februarie 2003, reclamantul municipiul Timișoara, prin primar, a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României și Minis
ÎCCJ 2004-10-01
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7299/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată și înregistrată la Curtea de Apel Timișoara, reclamantul municipiul Timișoara, prin Primar, a chemat în judecată în calitate de pâ
ÎCCJ 2005-03-04
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1414/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 22 octombrie 2003, la Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, reclamanta D.V. a chemat î
ÎCCJ 2005-04-21
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2709/2005
nr. 16/P.I. din 20 ianuarie 2004, a admis acțiunea, în sensul că a anulat poziția 10 din Anexa nr. 2 a H.G. nr. 977/2002, referitoare la C.T. Timișoara, a respins cererile de intervenție și a obligat pârâtul să plătească reclamantei, suma d
ÎCCJ 2004-11-30
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8635/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introductivă de instanță, înregistrată cu nr. 4026 din 27 mai 2004, la Curtea de Apel Timișoara, reclamantul municipiul Timișoara, reprezent
Sursă