ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3818/2003

Asupra recursului în anulare de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 683 din 22 martie 2002 a Judecătoriei Focșani, inculpatul G.D.F. a fost condamnat la un an închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen., la 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de lovire prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. și la 2 luni închisoare, pentru infracțiunea de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen., inculpatul urmând să execute, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. pedeapsa de un an închisoare din care s-a dedus durata arestării preventive de la 14 februarie 2002 (reținerea de o zi) și de la 1 martie 2002, la zi (încheierea de îndreptare a erorii materiale din 27 martie 2002 a aceleiași judecătorii).

S-a reținut în fapt că inculpatul, în ziua de 14 februarie 2002, a pătruns în incinta Grupului Școlar Agricol O., unde a provocat scandal și a lovit doi elevi, partea vătămată M.O., care a avut nevoie de îngrijiri medicale timp de 6-7 zile și partea vătămată P.L., care nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. Prin decizia penală nr. 465 din 14 iunie 2002 a Tribunalului Vrancea, s-a admis apelul declarat de procuror, s-a schimbat încadrarea juridică în sensul că a reținut și aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., pentru infracțiunile prevăzute de art. 321 alin. (2) și art. 180 alin. (2) C. pen., a menținut pedepsele pe care le-a contopit, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de un an închisoare, din care a dedus și perioada arestării preventive de la 15 februarie, la 19 februarie 2002 și de la 22 martie 2002, la zi.

Totodată a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă M.O., prin mama sa M.M. Instanța de apel a reținut că inculpatul este recidivist în raport de pedepsele de câte un an închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 1510 din 13 iunie 1997 a Judecătoriei Focșani, pentru infracțiunile prevăzute de art. 289 și art. 291 C. pen., pedepse grațiate în baza art. 1 din Legea nr. 137/1997 și pentru care s-a împlinit termenul de încercare de 3 ani. Prin decizia penală nr. 692 din 5 septembrie 2002 a Curții de Apel Galați, s-a respins ca nefondat recursul declarat de partea civilă M.M., pentru partea vătămată M.O. Împotriva deciziilor pronunțate în apel și recurs, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat recurs în anulare, în baza art. 410 alin. (1) pct. 7 C. proc.

pen., susținând că greșit s-a reținut starea de recidivă, prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen. și s-a omis obligarea inculpatului la cheltuieli de spitalizare, către partea civilă Spitalul Orășenesc O. Recursul în anulare este fondat.

Din extrasul de cazier judiciar rezultă că prin sentința penală nr. 1510 din 13 iunie 1997 a Judecătoriei Focșani, inculpatul a fost condamnat la două pedepse de câte un an închisoare, pentru infracțiunile prevăzute de art. 289 și art. 291 C. pen., iar Tribunalul Vrancea, prin decizia penală nr. 656 din 3 octombrie 1997 a constatat că pedepsele au fost grațiate în baza art. 1 din Legea nr. 137/1997, hotărâre ce a rămas definitivă prin nerecurare, la 10 noiembrie 1997. Prin urmare, termenul de reabilitare de drept de 3 ani, prevăzut de art. 134 C. pen., s-a împlinit la 10 noiembrie 2000, astfel că, greșit s-a reținut starea de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen., pentru infracțiunile comise ulterior, la 14 februarie 2002. În consecință urmează a se casa deciziile atacate și a se înlătura aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Totodată inculpatul va fi obligat la 600.000 lei cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Orășenesc O., ocazionate de internarea în spital a părții vătămate M.O.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, împotriva deciziei penale nr. 465 din 14 iunie 2002 a Tribunalului Vrancea și deciziei penale nr. 692 din 5 septembrie 2002 a Curții de Apel Galați, privind pe inculpatul G.D.F. Casează hotărârile atacate, numai cu privire la reținerea stării de recidivă, prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen. și rejudecând, înlătură aceste dispoziții. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului G.D.F. timpul reținerii și arestării preventive de la 14 februarie 2002, la 19 februarie 2002 și timpul arestării preventive de la 1 martie 2002, până la punerea efectivă în libertate a acestuia. Obligă pe inculpatul G.D.F.

la plata sumei de 600.000 lei cheltuieli de spitalizare către Spitalul orășenesc O. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 17 septembrie 2003.