ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6309/2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6309/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 188 din 19

mai 2004 a Tribunalului Vrancea, prin completarea încadrării juridice și cu

dispozițiile art. 211 alin. (1) C. pen., au fost condamnați:

- M.T. pentru comiterea infracțiunii

de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 211

alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) și c) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. c) C. pen. și cu aplicarea

art. 74 lit. a) și c), cu referire la art. 76 lit. b) C. pen., la 2 ani și 6

luni închisoare.

S-a dedus din pedeapsa aplicată

durata arestării preventive de la 30 ianuarie 2004 la zi și s-a menținut starea

de arest a inculpatului.

Pe durata executării pedepsei s-a

interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

- P.C., pentru comiterea infracțiunii

de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 211

alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 99 C. pen., precum și cu aplicarea

art. 74 lit. a) și c), cu referire la art. 76 lit. c) C. pen., la un an

închisoare.

În conformitate cu dispozițiile art.

110 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe

durata termenului de încercare de 2 ani.

Până la împlinirea vârstei de 18 ani

supravegherea inculpatului minor s-a încredințat părinților săi P.G. și A. și

s-a stabilit pentru minor următoarele obligații, conform art. 103 alin. (3) C.

pen.:

- să nu frecventeze localurile

publice având ca destinație: internet, cafe-internet, info-net;

- să nu intre în legătură cu

ceilalți inculpați.

După împlinirea vârstei de 18 ani

inculpatul va respecta măsurile de supraveghere prevăzute de art. 86

3

C. pen., alin. (1), precum și obligația de a urma, potrivit art. 83

3

alin. (3) lit. a) C. pen., cursuri de învățământ sau calificare.

S-a atras atenția inculpatului

asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. și art. 110 alin. (3) C. pen., cu privire

la revocarea suspendării pedepsei.

S-a constatat că a executat în arest

preventiv de la 30 ianuarie 2004 la zi, perioadă care s-a dedus din pedeapsa

aplicată.

S-a dispus punerea de îndată în

libertate a inculpatului minor P.C.

Tot prin completarea încadrării

juridice cu dispozițiile art. 211 alin. (1) C. pen., în conformitate cu

dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a), cu referire la art. 10 alin. (1) lit. b

1

)

C. proc. pen., cu referire la art. 18

1

C. pen., a fost achitat

inculpatul C.D.M., pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) C. pen.,

cu referire la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit.

a) și b), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. și pe inculpatul minor V.M.,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) C. pen., cu referire la

art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C.

pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 91 C.

pen., s-a aplicat sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii, astfel:

- inculpatului C.D.M. o amendă în

sumă de 10 milioane lei;

- inculpatului V.M. o amendă în sumă

de 7 milioane lei.

A fost obligat inculpatul M.T. la

plata sumei de 4.000.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă

F.T.R.

Au fost obligați inculpații M.T. și

P.C., în solidar, dispunându-se ca inculpatul minor P.C. să fie obligat în

solidar și cu partea responsabilă civilmente P.G., la plata sumelor de

1.800.000 lei către partea civilă O.A.V. și 3.000.000 lei către partea civilă

C.M., cu titlu de despăgubiri civile.

Au fost obligați, în solidar,

inculpații M.T., P.C., C.D.M. și V.M., inculpații minori P.C. și V.M. fiind

obligați în solidar și cu părțile responsabile civilmente P.G. și V.I., la

plata sumei de 1.400.000 lei către partea civilă S.E., cu titlu de despăgubiri

civile.

Au fost obligați inculpații la plata

cheltuielilor judiciare avansate de stat, iar inculpații minori P.C. și V.M. în

solidar cu părțile responsabile civilmente P.G. și V.I., în sumă de 2.000.000

lei fiecare.

Pe baza probelor administrate în

cauză, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:

Cei patru inculpați s-au cunoscut la

un local de Internet infonet și din lipsa mijloacelor financiare, la propunerea

inculpatului major M.T., inculpații au convenit să deposedeze alți tineri de

telefoane mobile.

Astfel, în seara zilei de 20

ianuarie 2004, în jurul orelor 19,00, inculpatul M.T. împreună cu inculpatul

minor P.C., însoțiți și de alte două persoane rămase neidentificate, au oprit

în spatele magazinului L. din Focșani un grup de tineri format din C.L.M.,

M.B.R. și L.S.

Inculpatul M.T., urmat îndeaproape

de inculpatul P.C. și uzând de cuțitul ce-l avea asupra sa inculpatul M.T.,

i-au reproșat lui C.M. că s-ar fi legat de soția acestuia din urmă. Pentru a

lămuri problema, inculpatul M.T. a solicitat părții vătămate telefonul mobil

pentru a suna la soție.

Partea vătămată C.M. de teama

inculpaților și a cuțitului ținut la vedere de inculpatul M.T. a restituit

telefonul, cerând celor trei tineri să-i urmeze.

Mergând spre pompieri, inculpatul

P.C. a solicitat și el telefonul mobil pentru a face un apel.

Partea vătămată C.M., speriat de

situația în care se afla, i-a dat acestuia telefonul, iar inculpatul P.C. a

rămas în urma grupului după care a dispărut în fugă. De teama inculpatului M.T.

care era înarmat, partea vătămată a fost în imposibilitate de a fugi după

inculpatul P.C. pentru a încerca să-și recupereze telefonul.

Sesizând dispariția lui P.C.,

inculpatul M.T. i-a cerut lui M.B.R. să-l urmeze, pentru ca de la un telefon

public să-l sune pe P.C. pe mobil pentru a afla unde este.

Cei doi s-au deplasat la telefonul

public din intersecția Bd. Independenței cu str. Mare a Unirii (zona Big) și cu

cartela de telefon a martorului, având pe ea unități doar în valoare de 1200

lei, inculpatul M.T. s-a făcut că îl sună pe P.C., după care a spus martorului

că pleacă în căutarea acestuia la Poker și a dispărut.

Telefonul mobil era marca Ericson T

100 în valoare de 3.000.000 lei, sumă cu care partea vătămată s-a constituit

parte civilă.

Telefonul a fost vândut pentru suma

de 1.000.000 lei, sumă cheltuită de cei doi inculpați.

În seara zilei de 22 ianuarie 2004,

în jurul orelor 19,00, în fața Băncii Transilvania inculpatul M.T., singur, l-a

acostat pe partea vătămată F.T.R., pe care sub amenințarea aceluiași cuțit l-a

deposedat de un telefon mobil marca Alcatel 512 în valoare de 4.000.000 lei.

Partea vătămată F.R. s-a constituit

parte civilă cu această sumă.

Acest telefon a fost vândut de

inculpatul M.T. contra sumei de 700.000 lei, bani pe care i-a cheltuit singur.

În seara zilei de 23 ianuarie 2004,

tot în zona Pensiunii Dona, cei doi inculpați M.T. și P.C. au acostat un alt

tânăr, respectiv pe partea vătămată O.A.V. și sub amenințarea cuțitului,

inculpatul M.T. i-a cerut părții vătămate să-i urmeze în scara unui bloc din

apropiere pentru a discuta cu el, deoarece s-ar fi legat de sora acestuia.

Părții vătămate i-a fost frică să-i

urmeze pe cei doi în locul indicat și atunci inculpatul l-a amenințat pe partea

vătămată că-l taie dacă nu îi dă telefonul mobil. În tot acest timp inculpatul

P.C. a stat lângă partea vătămată împiedicând fuga acestuia.

Partea vătămată a dat telefonul

mobil inculpatului M.T., care a luat-o la fugă, însoțit fiind de inculpatul

P.C.

Telefonul a fost vândut pentru suma

de 1.000.000 lei, sumă cheltuită de cei doi inculpați.

În seara zilei de 28 ianuarie 2004,

în timp ce, cei doi inculpați M.T. și P.C. se aflau în parcul S., în zona

fântânii arteziene, însoțiți de această dată de către inculpații C.D. și V.M.,

în jurul orelor 19,30, au observat un tânăr, pe partea vătămată S.E.,

deplasându-se pe o alee dinspre fântâna arteziană spre str. Mareșal I.

Antonescu. După partea vătămată s-au luat inculpatul M.T. și V.M. Inculpații

P.C. și C.M.D., cunoscând intențiile celor doi, i-au urmat și ei pe cei doi

inculpați.

La un moment dat inculpatul M.T. l-a

acostat pe partea vătămată S.E., pentru a afla cât este ceasul. Văzând că

partea vătămată nu are obiecte de valoare la vedere, inculpatul M.T. a scos

cuțitul și amenințându-l i-a cerut să scoată toate lucrurile de valoare.

Partea vătămată S.E., de frică, fiind înconjurat de

toți cei 4 inculpați, a scos un telefon mobil marca Siemens A 50, telefon pe

care inculpatul M.T. i l-a smuls din mână, păcălindu-l că a doua zi în fața

Liceului nr. 2 îi va restitui telefonul contra sumei de 200.000 lei. Totodată,

inculpatul M.T. a atras atenția părții vătămate să nu strige după ajutor

întrucât îl taie.

Cei patru inculpați l-au condus pe

partea vătămată într-o scară de bloc unde i-au cerut să-i aștepte că-i vor

restituit telefonul.

Cei patru inculpați au plecat spre

zona centrală a orașului.

A doua zi, inculpatul M.T., asupra

căruia rămăsese telefonul mobil, l-a vândut contra sumei de 800.00 lei, bani

cheltuiți împreună cu ceilalți trei inculpați. Inculpatul M.T. a mai recunoscut

comiterea unei fapte similare săvârșite asupra unui tânăr, în zona Bisericii

Catolice, tânăr rămas neidentificat.

Situația de fapt, așa cum a fost

reținută mai sus a rezultat din declarațiile părților vătămate coroborate cu

declarațiile martorilor M.B.R. și C.S., bunica părții vătămate C.M., cât și cu

declarațiile date de inculpați în cursul urmăririi penale.

În fața instanței, toți inculpații

și-au modificat declarațiile, inculpatul M.T. luând asupra sa responsabilitatea

tuturor faptelor.

Ceilalți inculpați au motivat că

declarațiile date în cursul urmăririi penale au fost date sub imperiul

stresului de a fi ținuți pe culoarele organului de cercetare mai multe ore,

flămânzi și fără posibilitatea de a-și satisface alte nevoi fiziologice.

O asemenea scuză nu poate fi

reținută de instanță, deoarece inculpații au fost asistați de către avocați

care puteau reclama la acel moment supunerea la tratamente abuzive. Nici

ulterior, inculpații nu au reclamat vreun tratament abuziv.

Mai mult, inculpații au fost audiați

separat, iar declarațiile date de aceștia privind modul de săvârșire al

faptelor, sumele primite după valorificarea telefoanelor mobile,

coroborându-se.

Prin urmare, tribunalul a apreciat

că în cursul urmăririi penale inculpații au dat declarații sincere, iar

modificarea ulterioară a acestor declarații face parte din strategia apărării

pe care au înțeles să și-o facă.

Așa fiind, faptele inculpaților de a

deposeda părțile vătămate arătate mai sus prin amenințare cu iminenta folosire

a cuțitului, cât și în condițiile punerii victimelor în neputința de a se

apăra, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie. În cauză,

inculpatul M.T. a amenințat victimele cu folosirea cuțitului avut asupra sa,

iar ceilalți inculpați au contribuit la punerea victimelor în neputința de a se

apăra, prin înconjurarea acestora și împiedicarea de a fugi.

La individualizarea pedepselor ce au

fost aplicate inculpaților M.T., major, și P.C., minor, instanța va avea în

vedere în primul rând gradul de pericol social ridicat al faptelor săvârșite de

ei, precum și circumstanțele de agravare a răspunderii și anume forma

continuată în care au săvârșit faptele.

Instanța a avut însă în vedere și

circumstanțele personale de natură a atenua răspunderea și anume conduita bună

avută anterior săvârșirii faptelor, sinceritatea de care au dat dovadă pe

parcursul cercetării faptelor, regretul manifestat, cât și posibilitățile

sporite de reintegrare socială relevate prin Raportul Serviciului de

Reintegrare socială de pe lângă Tribunalul Vrancea.

Față de aceste cerințe, instanța a

făcut aplicațiunea dispozițiilor art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 80 C.

pen., privind concursul între circumstanțele agravante și cele atenuante și a

aplicat celor doi inculpați câte o pedeapsă sub minimul special prevăzut de

lege, într-un cuantum apreciat a fi în măsură să asigure reeducarea

inculpaților și prevenirea săvârșirii unor noi fapte penale.

Cât privește modalitatea de

executare, tribunalul a apreciat că inculpatul M.T. datorită faptului că este

major, că a antrenat în activitatea sa infracțională și minori, că a folosit

cuțitul la săvârșirea faptelor pentru a amenința victimele, urmează a executa

pedeapsa în detenție, pe durata executării pedepsei fiindu-i interzise

drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

S-a menținut starea de arest a

acestui inculpat și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata executată în arest

preventiv de la 30 ianuarie 2004 la zi.

S-a mai stabilit că, acel cuțit

folosit pentru intimidarea victimelor de către inculpatul M.T., a fost reținut

de organele I.P.J. Vrancea împreună cu un tub de spray de autoapărare ridicat

de la P.C.

Cum doar cuțitul a fost folosit la

săvârșirea infracțiunilor, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 118

lit. c) C. pen., a dispus confiscarea acestui cuțit.

Cât privește pe inculpatul minor

P.C., elev în an terminal la G.Ș.A. Focșani, cu o situație școlară bună (media

generală 8,00 pe semestrul I al anului școlar 2003 - 2004) și cu o

caracterizare bună din partea dirigintelui N.M., tribunalul a apreciat că

reeducarea acestuia se poate asigura și prin suspendarea executării pedepsei

sub supraveghere conform dispozițiilor art. 110 C. pen.

Cum până la împlinirea vârstei de 18

ani, supravegherea inculpatului minor P.C. revine părinților săi P.G. și A.,

inculpatului i s-a stabilit obligația potrivit dispozițiilor art. 103 alin. (3)

C. pen., de a nu mai frecventa localuri de internet și să nu intre în legătură

cu ceilalți inculpați, în special cu inculpatul M.T.

S-a dispus ca, după împlinirea

vârstei de 18 ani inculpatul să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de

art. 86

3

C. pen. și anume:

- să se prezinte la datele fixate la

Serviciul de reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul

Vrancea;

- să anunțe acest organ, în

prealabil, cu privire la orice schimbare de domiciliu sau reședință;

- să comunice eventualul loc de

muncă, schimbarea acestuia, să justifice schimbarea acestuia;

- să comunice informațiile necesare

verificării legalității mijloacelor sale de existență, precum și obligația de a

urma, potrivit dispozițiilor art. 83

3

alin. (3) lit. a) C. pen.,

cursurile de învățământ la G.Ș.A. Focșani unde era înscris sau cursuri de

calificare.

Că toate aceste obligații și măsuri

trebuiesc respectate de inculpat pe durata termenului de încercare stabilit de

instanță, în caz contrar operând revocarea suspendării pedepsei potrivit

dispozițiilor art. 83 C. pen. și art. 110 alin. (3) C. pen. S-a constatat că

inculpatul a fost arestat preventiv de la 30 ianuarie 2004 la zi, perioadă care

se deduce din pedeapsa aplicată.

În conformitate cu dispozițiile art.

350 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul P.C. a fost pus de îndată în libertate

de sub puterea mandatului de arestare nr. 28 ianuarie 2004.

Cât privește pe inculpații C.D.M. și

V.M., tribunalul a reținut în sarcina acestora un grad redus de participare la

săvârșirea numai a unei singure fapte, cea săvârșită asupra părții vătămate

S.E., inculpații prin simpla lor prezență lângă ceilalți doi inculpați

contribuind la punerea victimei în neputința de a se apăra.

Ținând seama de această contribuție

redusă, dar și de conduita lor bună, anterioară săvârșirii faptei, cât și

posibilităților de reintegrare socială relevată prin referatele de evaluare

psiho-socială, tribunalul a apreciat că în concret fapta lor așa cum a fost

reținută, este lipsită de gradul de pericol social al unei infracțiuni astfel

că, în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 alin. (1)

lit. b

1

) C. proc. pen., cu referire la art. 18

1

C. pen.,

i-a achitat pe cei doi inculpați și potrivit dispozițiilor art. 91 C. pen.,

le-a aplicat celor doi inculpați, câte o amendă cu caracter administrativ, orientată

spre limita maximă prevăzută de lege.

S-a mai reținut că tocmai datorită

contribuției lor minime la săvârșirea faptei din 28 ianuarie 2004 și a gradului

de pericol social redus, în cauză nu s-a propus în cursul urmăririi penale

arestarea acestor doi inculpați.

Pe latură civilă, tribunalul a

reținut că părțile vătămate s-au constituit părți civile cu întreaga

contravaloare a telefoanelor mobile, contravaloare care nu a fost contestată de

inculpați.

Cum valorile indicate de părțile

vătămate sunt rezonabile și corespund prețurilor de pe piață, tribunalul în

baza art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. și art. 998 C. civ., i-a obligat

pe inculpați la plata acestor despăgubiri, iar inculpații minori fiind obligați

în solidar și cu părțile responsabile civilmente P.G. și V.I.

Cât privește despăgubirea părții

vătămate F.T.R., tribunalul a reținut că obligarea de despăgubire a revenit

doar inculpatului M.T., care a săvârșit singur fapta, fără nici o contribuție

din partea celorlalți inculpați.

Împotriva acestei hotărâri, în

termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea și

inculpatul M.T.

Parchetul a invocat netemeinicia și

nelegalitatea hotărârii apelate sub mai multe aspecte:

- În mod greșit s-a reținut, în

sarcina inculpatului M.T. săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, aplicându-i-se

agravanta prevăzută de art. 211 alin. (2

1

) lit. c) C. pen., care se

referă la comiterea infracțiunii de tâlhărie într-o locuință sau în dependințe

ale acesteia, în loc de agravanta prevăzută de art. 211 alin. (2

1

)

lit. b) C. pen., care reglementează săvârșirea infracțiunii de tâlhărie de

către o persoană având asupra sa o armă, o substanță narcotică sau paralizantă,

așa cum corect s-a reținut prin actul de sesizare al instanței și corespunde

stării de fapt relevate de probele dosarului.

- Că în mod nejustificat s-a făcut

aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a) și c) C. pen., invocându-se în favoarea

inculpaților M.T. și P.C., conduita bună a acestora înainte de săvârșirea

infracțiunii și atitudinea acestora după săvârșirea acesteia.

În primul rând este de observat că

cei doi inculpați au săvârșit mai multe acte de tâlhărie, ceea ce presupune o

perseverență în activitatea infracțională, astfel fiind înlăturată concluzia

instanței, „conduita bună” putând fi reținută doar în legătură cu primul act al

tâlhăriei, ulterior aceasta fiind anulată prin repetarea conduitei antisociale,

constând în deposedarea de bunuri a victimelor, prin amenințări și violențe.

În al doilea rând, instanța de fond,

analizând depozițiile celor doi infractori, trebuia să constate cu ușurință că

aceștia, la urmărirea penală au recunoscut faptele săvârșite, fiind puse în

fața unor probe indubitabile, însă, în cursul cercetării judecătorești, au

încercat să nege comiterea actelor de tâlhărie, susținând că în cursul

urmăririi penale au fost bătuți de anchetator, motiv pentru care nu mențin

declarațiile date anterior, comportarea lor putând fi caracterizată ca

nesinceră.

Se mai susține prin alt motiv de

recurs că în mod greșit, Tribunalul Vrancea a dispus achitarea inculpatului

minor V.M. și a inculpatului C.D.M., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie

în temeiul art. 10 alin. (1) lit. b

1

) C. proc. pen., cu referire la

art. 18

1

C. pen., apreciindu-se că fapta săvârșită nu întrunește

gradul de pericol social al unei infracțiuni din moment ce probele dosarului

relevă că în seara zilei de 28 ianuarie 2004, în jurul orelor 19,30, când deja

se lăsase întunericul, inculpații M.T. și P.C., însoțiți de inculpații C.D. și

minorul V.M., observând pe partea vătămată S.E. în zona fântânii arteziene din

Parcul S., l-au acostat, împrejurare în care M.T. a scos cuțitul cerându-i să

scoată toate lucrurile de valoare ce le are asupra sa. Partea vătămată S.E., de

frică, fiind înconjurat de cei patru inculpați, a scos telefonul mobil marca

Siemens A 50 care a fost însușit de M.T. Cei patru inculpați, pentru a-și

asigura scăparea au condus victima într-o scară de bloc și insuflându-i

sentimentul de frică, i-au cerut să rămână pe loc pentru că vor veni să-i restituie

telefonul, fapt ce nu s-a mai întâmplat, aceștia deplasându-se spre zona

centrală a orașului.

A doua zi, M.T. a vândut telefonul

cu suma de 800.000 lei ce a cheltuit-o cu ceilalți inculpați C.D.M., V.M. și

P.C.

Având în vedere împrejurările în

care a fost comisă tâlhăria din 28 ianuarie 2004, la care a participat minorul

V.M. și C.D.M., în grup de 4 persoane, pe timp de noapte, într-un loc public și

prin folosirea unui cuțit, s-a considerat că în mod greșit s-a făcut față de

acești inculpați aplicarea dispozițiilor art. 18

1

C. pen.

Că la cuantificarea pericolului

social al faptelor săvârșite de către cei doi inculpați, trebuie avut în vedere

ritmul alarmant de creștere al numărului infracțiunilor de tâlhărie al căror

victime sunt, în cea mai mare parte, persoane cu o capacitate redusă de

apărare, fiind „alese” din rândul persoanelor în vârstă și minore, determinând

inocularea unui sentiment de insecuritate în rândul colectivității.

Față de cele de mai sus, în temeiul

art. 379 pct. 2 lit. a) s-a solicitat admiterea apelului, desființarea

sentinței penale nr. 188 a Tribunalului Vrancea și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să se dea o încadrare juridică legală infracțiunii de

tâlhărie săvârșită de M.T., în sensul de a se înlătura agravanta prevăzută de art.

211 alin. (2

1

) lit. c) și aplicarea agravantei prevăzută de art. 211

alin. (2

1

) lit. b) C. pen.; înlăturarea circumstanțelor atenuante

prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen., privind pe inculpații M.T. și P.C. și

înlăturarea achitării inculpatului C.D.M. și minorului V.M., în temeiul art. 18

1

C. pen. și condamnarea acestora.

În apelul său, inculpatul M.T. a

solicitat redozarea pedepsei aplicate prin reaprecierea circumstanțelor

atenuante reținute în favoarea sa.

Curtea de Apel Galați prin decizia

penală nr. 453/ A din 30 august 2004, a admis apelurile declarate de Parchetul

de pe lângă Tribunalul Vrancea și de inculpatul M.T. împotriva sentinței penale

nr. 188 din 19 mai 2004 a Tribunalului Vrancea.

A desființat în parte sentința

penală nr. 188 din 19 mai 2004 a Tribunalului Vrancea numai în ceea ce privește

latura penală și numai pentru inculpatul M.T. și rejudecând:

Prin schimbarea încadrării juridice

conform dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., din infracțiunea de tâlhărie

prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 211

alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) și c) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. c) C. pen., cu aplicarea

art. 74 lit. a) și c) C. pen., cu referire la art. 76 lit. b) C. pen., în

infracțiunea de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (2) lit. b)

și c) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și

c) C. pen., cu referire la art. 76 lit. b) C. pen., pentru inculpatul M.T.,

menține pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului.

Constată că măsura arestării

preventive dispusă față de inculpatul M.T. este temeinică și legală.

În baza art. 160

b

alin.

(1) și (3) C. proc. pen., menține starea de arest inculpatului M.T.

În baza dispozițiilor art. 383 alin.

(2) C. proc. pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M.T. perioada

arestului preventiv începând cu 30 ianuarie 2004 la zi, respectiv 30 august

2004.

Menține celelalte dispoziții ale

sentinței apelate.

Parchetul nemulțumit și de această

hotărâre, în termenul legal, a declarat recurs, solicitând ca prin reaprecierea

probelor, să fie înlăturate circumstanțele atenuante aplicate inculpaților M.T.

și P.C., precum și prevederile art. 86

1

– art. 110 C. pen., pentru

inculpatul P.C. și în final, să se dispună și condamnarea inculpaților C.D.M.

și V.M., iar ca modalitate de executare să se facă aplicarea art. 86

1

C. pen. În motivare se arată că în mod cu totul eronat, instanțele au reținut

că, faptele ultimilor doi inculpați, sunt lipsite de pericol social, dispunând

achitarea în baza art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

Recursul este fondat în limita celor

ce se vor analiza.

Verificându-se probele în raport de

criticile aduse, dar și din oficiu se constată că, situația de fapt este

corectă și încadrările juridice sunt cele legale.

Evaluarea probatoriului administrat,

cu privire la faptele pentru care au fost trimiși în judecată, inculpatul

(minor) V.M. și coinculpatul C.D. (major) comisă la 28 ianuarie 2004, se

apreciază că nu este eronată, atâta vreme cât, inițiativa și realizarea

scopului, de deposedare de telefoanele mobile, prin amenințare cu cuțitul, a

celor 3 părți vătămate (minori) a aparținut doar inculpaților M.T. (major) și

P.C. (minor).

În consecință, probele dovedind fără

dubiu că, cei doi inculpați, V.M. și C.D.M. au participat la tâlhărirea

victimei S.E., doar prin simpla lor prezență fizică, justificat și legal s-a

apreciat că această faptă, este lipsită de pericolul social al unei

infracțiuni.

Pentru a se reține ca fiind pe

deplin întemeiată această concluzie, desigur nu pot fi omise nici referatele de

evaluare psiho-socială ale inculpaților C.D.M., V.M. și P.C., precum și

raportul Serviciului de Reintegrare Socială de pe lângă Tribunalul Vrancea,

acte ce subliniază că făptuitorii menționați prezintă reale posibilități de

îndreptare, prin supravegherea directă a părinților, suspendându-se în final

executarea pedepsei, cazul minorului P.C. și care a și fost arestat preventiv o

perioadă de timp, iar față de ceilalți doi inculpați V.M. și C.D.M.,

aplicându-se drept sancțiune, câte o amendă administrativă în baza art. 91 C.

pen.

Așa fiind, motivele invocate de

către parchet și privitor la greșita achitare a inculpaților V.M. și C.D.M.,

precum și eronata recunoaștere de circumstanțe atenuante și nejustificata

suspendare condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului P.C.,

neavând suport probator, urmează a fi respinse, ca nefondate. În consecință,

hotărârea atacată va fi menținută, cu privire la cei trei inculpați, ca

temeinică și legală.

Pe baza aceluiași probatoriu, Curtea

reține însă că, recursul parchetului, este fondat, doar cu privire la

recunoașterea și acordarea în favoarea inculpatului major M.T., în mod cu totul

nejustificat, nemeritat (față de activitatea sa infracțională) a

circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. b)

C. pen., el fiind cel care a atras la săvârșirea celor 3 tâlhării și pe

inculpații minori și care a folosit și cuțitul pentru intimidarea victimelor,

la rândul lor, alți minori.

Ca urmare, pedeapsa aplicată acestui

inculpat, redusă sub limita minimă prevăzută de textul de incriminare, nu

corespunde nici cerințelor art. 72 C. pen. și nici ale art. 52 C. pen.,

neasigurând nici prevenția generală și nici reinserția socială a făptuitorului.

În consecință, prin admiterea

recursului parchetului, potrivit art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc.

pen., se vor casa ambele hotărâri, doar cu privire la aplicarea prevederilor

art. 74 și art. 76 C. pen., față de inculpatul M.T., texte ce urmează a fi

înlăturate.

Apoi, se va stabili pedeapsa pentru

infracțiunile comise și se va deduce timpul arestării preventive și se vor

menține toate celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați împotriva deciziei

penale nr. 453/ A din 30 august 2004 a Curții de Apel Galați, privind pe

inculpatul M.T.

Casează decizia penală atacată și

sentința penală nr. 188 din 19 mai 2004 a Tribunalului Vrancea numai cu privire

la aplicarea dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen., față de inculpatul M.T.,

dispoziții pe care le înlătură.

În baza art. 211 alin. (1) și (2)

lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) și art. 75 lit. c) C. pen., condamnă pe inculpatul M.T. la

pedeapsa de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) potrivit art. 65 C. pen.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 30 ianuarie 2004 la 26

noiembrie 2004.

Menține toate celelalte dispoziții

ale hotărârilor atacate.

Onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu a inculpaților M.T., P.C. și C.D.M., în sumă de câte 400.000 lei

pentru fiecare, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

26 noiembrie 2004.