ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2617/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2617/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Condamnatul A.A. a formulat cerere
de întrerupere a executării pedepsei de 14 ani închisoare, aplicată prin
decizia penală nr. 2429/2001 a Curții Supreme de Justiție, motivând că mama sa
este grav bolnavă și nu are cine să o îngrijească.
Prin sentința penală nr. 1073 din 14
noiembrie 2002, Tribunalul București, secția I penală, a respins cererea
condamnatului, arătând în considerente că motivele invocate în cererea sa, nu
constituie împrejurări speciale, în sensul art. 455, raportat la art. 453 lit.
c) C. proc. pen.
Curtea de Apel București, secția a
II-a penală, prin decizia penală nr. 75/ A din 13 februarie 2003 a respins
apelul declarat de condamnat.
Împotriva deciziei instanței de apel
a declarat recurs condamnatul, reiterând susținerile din cerere.
Recursul declarat de condamnat nu
este întemeiat.
Pentru întreruperea executării
pedepsei, în temeiul art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., este necesar ca
familia condamnatului să se afle într-o situație specială, din care cauză
executarea pedepsei de către condamnat să aibă consecințe pentru aceasta; cu
alte cuvinte, întreruperea executării pedepsei, o singură dată, pe o durată de
cel mult 3 luni, va putea fi acordată numai dacă, prin această măsură, acele
consecințe grave vor putea fi evitate.
Ori, în cauză, împrejurarea că mama
condamnatului este bolnavă și are nevoie de îngrijire este de durată, așa cum
corect au reținut instanțele, astfel că nu are caracter de împrejurare specială,
de natura celei prevăzute în art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru a
justifica întreruperea executării pedepsei.
Față de cele expuse, se constată că
instanțele au pronunțat o soluție legală și temeinică.
În consecință, recursul este
nefondat și urmează a se respinge și a obliga pe condamnat la plata
cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul A.A., împotriva deciziei penale nr. 75 din 13 februarie
2003 a Curții de Apel București, secția II-a penală.
Obligă recurentul la 650.000 lei
cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului
desemnat din oficiu, în sumă de 150.000 lei, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi
30 mai 2003.