ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5489/2004

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea din data de 19 iunie

2003 reclamanții S.K. și S.A. au chemat în judecată orașul Cisnădie, SC P. SA

Cisnădie, M.I., M.V., M.A., S.M.C., S.M.M.K. pentru ca prin hotărârea ce se va

pronunța:

- să fie obligați pârâții orașul

Cisnădie și SC P. SA Cisnădie să amenajeze locuința repartizată pârâtului M.I.

prin hotărârea nr. 109/2000 a Consiliului Local Cisnădie iar în caz de refuz să

fie obligați la plata daunelor cominatorii în sumă de 10.000.000 lei pe fiecare

zi de întârziere începând cu data pronunțării hotărârii și până la amenajarea

corespunzătoare a spațiului de locuit.

Judecătoria Sibiu, prin sentința

civilă nr. 5810 din 3 octombrie 2003 a admis acțiunea reclamanților și a

obligat pârâții orașul Cisnădie și SC P. SA Cisnădie să amenajeze locuința repartizată

familiei M. prin hotărârea nr. 109/2000 a Consiliului Local Cisnădie iar în caz

de refuz i-a obligat pe aceiași pârâți la plata unor daune cominatorii în sumă

de 1.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data rămânerii

definitive a sentinței și până la executarea obligației.

Pârâții au mai fost obligați la

73.000 lei cheltuieli de judecată reclamanților.

S-a reținut din probele administrate

că reclamanții sunt proprietarii tabulari ai imobilului situat în Cisnădie,

înscris în C.F. 4272 B Cisnădie cu nr. top. 305/1 compus din casă de locuit și

curte.

Acest imobil este ocupat de familia

pârâtului M.I., care au fost evacuați condiționat prin hotărâre judecătorească

și prin Hotărârea nr. 109/2000 a Consiliului Local Cisnădie li s-a repartizat

altă locuință ce trebuie amenajată corespunzător de SC P. SA Cisnădie și orașul

Cisnădie prin primar, așa cum se prevede în acest înscris.

Cum proprietarii nu-și pot exercita

atributele dreptului de proprietate întrucât pârâții orașul Cisnădie și SC P.

SA Cisnădie nu-și îndeplinesc obligația de a amenaja locuința atribuită

familiei M., instanța a apreciat acțiunea ca întemeiată și a admis-o potrivit

art. 974 C. civ.

Apelurile declarate de pârâții orașul

Cisnădie și Consiliul Local Cisnădie au fost respinse ca nefondate prin decizia

nr. 565/A din 8 aprilie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia ce a

considerat că intimații-reclamanți au dreptul să formuleze acțiunea de față

pentru că s-a dovedit pasivitatea debitorilor lor (familia M.) în apărarea

propriului drept la amenajarea corespunzătoare a locuinței atribuite, situație

ce îi lezează în exercitarea dreptului lor de proprietate asupra imobilului din

care familia M. a fost evacuată condiționat.

S-a înlăturat susținerea reclamanților

că obligarea la daune cominatorii ar duce la îmbogățirea fără just temei a

intimaților-reclamanți cu motivarea că acestea au caracterul unei sancțiuni

civile împotriva debitorului unei obligații de „a face” pentru a-l constrânge

să o execute și nu au caracter reparator.

În termenul prevăzut de lege,

împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții Primăria orașului Cisnădie

și Consiliul Local al orașului Cisnădie.

Primăria orașului Cisnădie își

întemeiază recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și susține că

intimații-reclamanți nu au calitate procesuală activă în acțiunea oblică

promovată ci în calitate de proprietari ai imobilului au doar dreptul de a cere

evacuarea familiei intimatului M. din locuință.

Mai mult, se arată că nefiind parte

în procesul în care s-a pronunțat decizia nr. 1048/2002 a Tribunalului Sibiu,

această hotărâre nu este opozabilă primăriei.

Consiliul Local Cisnădie consideră

nelegală decizia pronunțată de instanța de apel și invocă aceleași motive de

casare ca și Primăria orașului Cisnădie solicitând admiterea recursului,

casarea hotărârilor și respingerea acțiunii reclamanților ca inadmisibilă.

Analizând actele și lucrările dosarului,

hotărârea pronunțată în raport de motivele de casare, Curtea va respinge ca

nefondate ambele recursuri pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Este necontestat, în cauză, că

intimații-reclamanți sunt proprietarii tabulari ai imobilului din orașul

Cisnădie, spațiu ocupat de intimații M.

Familia M. a fost evacuată

condiționat din acest spațiu prin decizia civilă nr. 1048 din 3 decembrie 2002

pronunțată de Tribunalul Sibiu, rămasă irevocabilă.

Prin hotărârea nr. 109 din 26

octombrie 2000 emisă de Consiliul Local al orașului Cisnădie s-a schimbat

destinația unui spațiu de producție din Cisnădie, în spațiu de locuit, ce a

fost repartizat familiei M.I.

În art. 3 al hotărârii menționate se

prevede că aducerea la îndeplinire a acesteia se asigură de primar și de SC P.

SA Cisnădie, administratorul spațiului (fila 6 dos. fond).

Prin decizia nr. 1048/2002 a

Tribunalului Sibiu s-a hotărât ca evacuarea pârâților, familia M.I., să aibă

loc după amenajarea locuinței repartizate prin hotărârea nr. 109/2000 a

Consiliului Local Cisnădie.

Situația de fapt a fost corect

stabilită în sensul că spațiul de locuit repartizat intimaților M. nu a fost

amenajat convenabil așa cum prevede Legea nr. 114/1996; că intimații-reclamanți

nu-și pot exercita atributele dreptului de proprietate asupra imobilului din

Cisnădie, întrucât intimații M. refuză evacuarea pe motiv că nu le-a fost

amenajat spațiul repartizat prin hotărârea nr. 109/2000 a Consiliului Local

Cisnădie; intimații M. rămân în pasivitate și nu acționează pe cei obligați

să-i amenajeze spațiul de locuit repartizat.

În acest context,

intimații-reclamanți S.K. și S.A. au formulat acțiunea oblică de față,

subrogându-se în drepturile debitorilor M., titularii obligației de „a face” ce

incumbă Primarului orașului Cisnădie și intimatului SC P. SA de a-i amenaja

spațiul repartizat prin hotărârea nr. 109/2000 a Consiliului Local Cisnădie.

Recurentele au reiterat excepția

lipsei calității procesuale active a intimaților-proprietari în promovarea

acțiunii oblice prevăzute de art. 974 C. civ., excepție invocată și în faza de

apel.

Se susține că intimații-proprietari,

au dreptul doar de a cere evacuarea familiei M. ce le ocupă imobilul, pentru

apărarea dreptului lor real și nicidecum nu se pot subroga în dreptul acestora

de a cere executarea obligației de „a face” constând în amenajarea spațiului

repartizat așa încât să poată fi locuit.

În mod judicios, s-a reținut de

instanța de apel că intimații-reclamanți au calitate procesuală activă întrucât

aceștia au dovedit un interes legitim în promovarea acțiunii care tinde să le

apere dreptul de proprietate a cărui exercitare este condiționată, prin

hotărâre judecătorească irevocabilă, de realizarea obligației de amenajare a

spațiului atribuit familiei M., obligație ce incumbă recurentei Primăria

orașului Cisnădie și intimatului SC P. SA.

Mai este de observat că recurentul

Consiliul Local Cisnădie, deși parte în proces, nu are nici un interes în

promovarea recursului de față deoarece instanța de fond nu a stabilit nici o

obligație în sarcina sa.

Față de cele expuse și în baza art.

312 alin. (1) C. proc. civ., Curtea va respinge ca nefondate recursurile

declarate de pârâți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de Primăria Orașului Cisnădie și Consiliul Local Cisnădie împotriva

deciziei nr. 565/A din 8 aprilie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2004.