ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2771/2003

Deliberând asupra cauzei penale de față; Din actele dosarului rezultă următoarele: Prin sentința penală nr. 538 din 14 octombrie 2002, pronunțată în dosarul penal nr. 6245/P/2002, Tribunalul Dolj, secția penală, a respins cererea condamnatului M.G. de revizuire a sentinței penale nr. 190/94 a Tribunalului Dolj, secția penală, prin care a fost condamnat pentru infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, la pedeapsa de 20 ani închisoare, modificată în apel în detenție pe viață. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că nu există situații susceptibile de încadrare în vreme din motivele expres prevăzute de lege pentru revizuire.

Curtea de Apel Craiova, secția penală, prin decizia penală nr. 56 din 19 februarie 2003, pronunțată în dosarul penal nr. 122/P/2003, a respins, ca nefondat, apelul condamnatului, cu obligarea la 600.000 lei cheltuieli judiciare statului din care 300.000 lei, onorariul avocatului din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției. Instanța de apel a apreciat că prima instanță a ajuns la o concluzie corectă, lipsa de vinovăție constituind o apărare pe care condamnatul și-a făcut-o, fără rezultat, și în cursul judecății, nefiind așadar o noutate. Cât privește mărturia mincinoasă invocată în legătură cu un martor este o simplă afirmație ce nu poate fi primită, motivul de revizuire corespunzător existând doar atunci când împotriva unui asemenea motiv s-ar fi pronunțat o hotărâre definitivă de condamnare pentru mărturie mincinoasă.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, condamnatul a declarat recurs considerând că s-a comis o gravă eroare de fapt [ (art. 385 9 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen.)]. Revizuientul – recurent a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor, admiterea revizuirii și rejudecarea cauzei privind omorul asupra tatălui său. Curtea examinând hotărârea atacată și sentința în raport de critica formulată, constată că recursul este nefondat, iar hotărârile sunt legale și temeinice. În mod corect instanțele au respins ideea revizuirii hotărârii de condamnare, deoarece condamnatul nu a invocat nici-unul dintre motivele expres și limitativ prevăzute pentru revizuire (art. 394 C. proc. pen.) ale cărui condiții să fi fost îndeplinite.

Urmează a se respinge recursul în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va plăti cheltuieli judiciare statului, inclusiv cele avansate din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient M.G., împotriva deciziei penale nr. 56 din 19 februarie 2003 a Curții de Apel Craiova. Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 650.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 150.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 10 iunie 2003.