ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5817/2004

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Petenții O.I.T. și B.B.C. au

solicitat, în contradictoriu cu intimații SC N. Pitești, SIF Oltenia și APAPS

anularea deciziei nr. 4 din 7 mai 2001, emisă de SC N. S.A. Pitești prin care a

fost respinsă cererea având ca obiect restituirea în natură, în temeiul Legii

nr. 10/2001, a imobilului situat în Pitești.

S-a arătat că imobilul în litigiu nu

a fost preluat de Statul Român în temeiul unui titlu valabil, precum și că în

măsura în care se consideră că restituirea în natură nu este posibilă se

impunea să fie acordate măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile art. 24

din Legea nr. 10/2001.

Tribunalul Argeș, secția civilă,

prin sentința civilă nr. 120 din 24 iunie 2002 a respins contestația.

Curtea de Apel Pitești, secția

civilă, prin decizia civilă nr. 114 din 19 decembrie 2002 a respins apelul

declarat de petenții O.I.T. și B.B.C. împotriva sentinței civile nr. 120 din 14

iunie 2002 a Tribunalului Argeș, secția civilă, cu motivarea că în speță

restituirea în natură a imobilului în litigiu nu este posibilă, ci se aplică

art. 27 din Legea nr. 10/2001 care stabilesc măsuri reparatorii prin

echivalent.

În termen legal, împotriva deciziei

civile nr. 114 din 19 decembrie 2002 a Curții de Apel Pitești, secția civilă,

au declarat recurs petenții O.I.T. și B.B.C., solicitând casarea potrivit art. 304

pct. 9 C. proc. civ. și susținând în esență că: 1. imobilul în litigiu nu a

intrat în patrimoniul Statului Român în temeiul unui titlu valabil; 2.

privatizarea acestuia este „ilegală”; 3. se impunea restituirea bunului în

natură.

Recursul urmează să fie respins ca

nefondat pentru următoarele considerente:

Imobilul în litigiu, situat în

Pitești, a fost dobândit în proprietate, prin actul dotal din 7 decembrie 1915

de către T.R.V., „căsătorită P.”. Imobilul „fost Hotel Gabroveni și apoi Hanul

Cuțitari”, a fost naționalizat în temeiul Decretului nr. 92/1950 în anexă la

acest act normativ (dosar 3871/2001) fiind înscrisă T.P.

Cum în prezenta cauză petenții nu au

făcut nici un fel de dovezi din care să rezulte că T.P făcea parte din

categoria persoanelor exceptate de la naționalizare potrivit art. II din

Decretul nr. 92/1950 astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 524/1955,

corect instanța de apel a reținut că Statul Român a preluat bunul cu titlu

valabil.

Prin contractul de vânzare-cumpărare

de acțiuni nr. 413 din 25 iulie 1994. F.P.S. a vândut Asociației N., Programul

acțiunilor salariaților, 70 % din capitalul social de stat al SC N. SA;

ulterior, prin contractul nr. 115 din 28 iulie 1994 (dosar 3871/2001) F.P.P. V

Oltenia a vândut Asociației N., Programul acțiunilor salariaților 30 % din

capitalul social de stat al SC N. SA. Prin vânzarea integrală a capitalului

social de stat al SC N. SA a fost înstrăinat și imobilul în litigiu care, în

prezent, reprezintă sediul SC N. SA Pitești.

În prezenta cauză, petenții nu au

solicitat anularea sau constatarea nulității absolute a contractelor prin care

a fost vândut, în cadrul procesului de privatizare, imobilul în litigiu.

Prin art. 46 alin. (1) din Legea nr.

10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în

perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 s-a prevăzut că actele juridice de

înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare având ca

obiect imobile preluate cu titlu valabil care cad sub incidența acestei legi,

sunt valabile, dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data

înstrăinării.

Chiar dacă imobilul în litigiu a

fost preluat cu titlu valabil, art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001, preluarea

este considerată abuzivă și conferă dreptul la stabilirea unor măsuri

reparatorii prin echivalent [art. 1 alin. (2) din lege].

Prin art. 27 alin. (1) din Legea nr.

10/2001 aplicabil în speță s-a prevăzut că, pentru imobilele preluate cu titlu

valabil, evidențiate cu respectarea dispozițiilor legale, persoana îndreptățită

are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent.

În raport de considerentele

menționate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanții O.I.T.

și B.B.C. împotriva deciziei nr. 114 A din 19 decembrie 2002 a Curții de Apel

Pitești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 octombrie 2004.