ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6723/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele :

La data de 13 august 2002, reclamanții

T.V., M.M., S.M. și M.S. au chemat în judecată pe pârâții Administrația

Domeniului Public Pitești, R.I. și R.V. pentru restituirea în natură a

imobilului situat în Pitești, și constatarea nulității absolute a contractului

de vânzare-cumpărare din data de 8 ianuarie 1997 încheiat de pârâți.

Reclamanții au susținut că imobilul a

aparținut autorului lor S.C., de la care a fost preluat de stat conform Legii

nr. 4/1973 și apoi, a fost vândut, la data de 8 ianuarie 1997, pârâților R.I.

și V. la prețul de 8.000.000 lei ce este un preț nesincer și derizoriu.

Prin încheierea din data de 17 martie

2003 a fost disjunsă cererea reclamantului pentru constatarea nulității

contractului de vânzare-cumpărare formându-se dosarul nr. 1371/2003.            Rămânând

investit cu soluționarea cererii de restituire în natură a imobilului în

litigiu, Legea nr. 10/2001, Tribunalul Argeș, secția civilă, prin sentința nr.

165 din 2 iunie 2003 a respins acțiunea reclamanților ca efect al admiterii

excepțiilor de prematuritate a introducerii acțiunii și a lipsei calității

procesuale pasive a pârâților R.I. și V.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a

reținut că atâta vreme cât nu s-a emis o decizie sau o dispoziție motivată,

acțiunea reclamanților este prematur formulată și că în acest moment ei au la

îndemână doar o acțiune în „obligație de a face”, prin care să solicite

obligarea primăriei să emită decizie sau dispoziție, urmând ca după emiterea

acestora să poată sesiza instanța cu o acțiune pentru restituirea în natură a

imobilului.

Referitor la excepția lipsei calității

procesuale pasive a pârâților R.I. și R.V., tribunalul a constatat că potrivit

Legii nr. 10/2001 poate fi obligată la restituirea în natură a unui imobil

numai persoana juridică deținătoare, nu și persoanele fizice ce au cumpărat

imobilul. Că reclamanții, deși au notificat primăria, nu au înțeles să cheme în

judecată această entitate administrativă, astfel încât pârâții ca persoane

fizice nu au calitate procesuală în cauză.

Împotriva acestei hotărâri au declarat

apel reclamanții.

Curtea de Apel Pitești, secția civilă,

prin decizia nr. 151/A din 14 octombrie 2003 a respins ca nefondat apelul

reclamanților pentru aceleași considerente avute în vedere de instanța de fond.

În termenul prevăzut de art. 301 C. proc.

civ. împotriva acestei ultime decizii au declarat recurs reclamanții, fără a

indica vreunul din motivele de casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Recurenții, în dezvoltarea motivelor de

recurs susțin că instanța nu și-a manifestat rolul activ la care se referă

art.129 și 130 C. proc. civ. pentru aflarea adevărului; că a soluționat

procesul fără să cerceteze fondul cauzei și le-a fost încălcat dreptul de

proprietate; dacă s-ar fi cercetat fondul s-ar fi observat că pârâta

Administrația Domeniului Public Pitești a susținut, în numele primăriei, că

proprietarii au primit despăgubiri. Aceste susțineri pot fi încadrate în

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recursul declarat este nefondat pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare.

Potrivit art. 112 și art. 129 C. proc.

civ., reclamantul este acela care arată în acțiune partea cu care înțelege să

se judece precum și obiectul acțiunii.

În temeiul art. 129 alin. (6) C. proc.

civ. „în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii

deduse judecății”.

În cauza de față, instanța de apel a dat

dovadă de rol activ și a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor legale

incidente cauzei.

Astfel, în mod judicios s-a constatat că

recurenții-reclamanți au adresat notificarea prevăzută de Legea nr. 10/2001

Primăriei Municipiului Pitești, ca persoană juridică deținătoare a imobilului

în litigiu, dar nu au înțeles să cheme în judecată primăria și au cerut direct

instanței să dispună restituirea în natură a imobilului.

Potrivit art. 21-23 din Legea nr.

10/2001, după notificarea persoanei juridice deținătoare la care se atașează

actele doveditoare, aceasta din urmă este obligată să se pronunțe prin decizie

sau dispoziție, motivată pe care o comunică persoanei îndreptățite.

Persoana îndreptățită nemulțumită poate

contesta decizia sau dispoziția în instanță în termen de 30 de zile de la

comunicare.

În cauză, reclamanții, fără a aștepta

emiterea deciziei sau dispoziției de către primărie, s-au adresat direct instanței,

ori o asemenea, acțiune este prematură, așa cum în mod legal au stabilit

instanțele făcând o aplicare corectă a dispozițiilor Legii nr. 10/2001.

Față de cele ce preced și în baza art.

312 alin. (1) C. proc. civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat

de reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanții

T.V., M.M., S.M. și M.S., împotriva deciziei civile nr. 151/A din 14 octombrie

2003 a Curții de Apel Pitești, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 decembrie 2004.