ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3088/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 14 din 25 martie 2003, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de D.C. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 5 aprilie 2001, dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în dosarul nr. 1313/P/2000, privind pe făptuitorul notar public R.D.O. Petiționara a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat. În motivarea plângerii petiționara a arătat că a formulat sesizare penală împotriva notarului pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen., constând în aceea că a consemnat, în mod fictiv, în contractul de vânzare-cumpărare nr. 70 din 8 ianuarie 1999, că a vândut numitei C.F.

cota ce i se cuvenea dintr-o suprafață de teren, deși nu și-a dat un asemenea acord direct sau prin mandatar. Organul de urmărire penală în dosarul nr. 1313/P/2000 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, a dispus prin rezoluția din 5 aprilie 2001 neînceperea urmăririi penale, întrucât, din probele administrate nu a rezultat că notarul public R.D.O. a comis fapta. La dosarul nr. 1313/P/2000, în care s-a pronunțat rezoluția din 5 aprilie 2001, s-au conexat mai multe dosare cu același obiect. Examinând plângerea formulată și dosarele de urmărire penală atașate, instanța a de fond a reținut că petenta nu a epuizat calea plângerii ierarhice reglementată de art. 278 C. proc. pen., adresându-se direct instanței de judecată, împrejurare în care plângerea este inadmisibilă.

Împotriva sentinței penale petenta a declarat recurs fără a-l motiva în scris. La termen, recurenta a solicitat prin apărător admiterea recursului, casarea sentinței penale și trimiterea cauzei la aceiași instanță spre rejudecare, întrucât s-a conformat dispozițiilor art. 278 C. proc. pen., astfel cum rezultă din actele depuse la dosar. Recursul este fondat. Cu adresa nr. 28363/6401/2002 Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București dosarul nr. 1313/P/2000 și lucrarea nr. 865/II/2/2002 privind pe notarul R.D.O., acte ce au fost înaintate cu adresa din 22 mai 2002. La data de 6 iunie 2002, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, secția de Urmărire Penală și Criminalistică, a restituit dosarul spre arhivare, cu mențiunea că plângerea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Cele trei adrese menționate sunt cusute pe coperta dosarului nr. 1313/P/2000, iar lucrarea nr. 865/II/2/ din 5 aprilie 20002 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București s-a depus la dosar, cu ocazia judecării recursului. În raport de aceste probe, se constată că petenta s-a adresat cu plângere procurorului ierarhic superior, conform art. 278 C. proc. pen., după care s-a adresat instanței de judecată. Așa fiind, conform art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., se va admite recursul declarat de petenta D.C., și se va casa sentința penală nr. 14 din 25 martie 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și se va trimite cauza la aceeași instanță pentru rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul D.C. împotriva sentinței nr. 14 din 25 martie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Casează hotărârea atacată și trimite cauza la Curtea de Apel București, pentru rejudecare. Pronunțată în ședință publică, azi 26 iunie 2003.