ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7292/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată cu nr. 6884

din 23 aprilie 2004, la Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios

administrativ, reclamanta P.F. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană

de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 10137 din 21 octombrie 2003, emisă de

pârâtă și stabilirea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000, cu

modificările și completările ulterioare.

În motivare, reclamanta a arătat că

prin hotărârea din 16 mai 2003, cu același număr, Comisia pentru aplicarea

Legii nr. 189/2000, din cadrul pârâtei, a admis cererea sa, stabilind calitatea

de beneficiară a legii, pentru perioada 10 septembrie 1940 - 6 martie 1945,

însă ulterior, prin hotărârea din 21 octombrie 2003, s-a anulat prima hotărâre.

Pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj

a formulat întâmpinare, invocând excepția de tardivitate a formulării acțiunii.

Soluționând cauza, pe excepție,

instanța de fond a pronunțat sentința nr. 648 din 17 mai 2004, prin care a

dispus respingerea ca tardivă, a acțiunii formulate.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut că hotărârea contestată a fost comunicată reclamantei, la 23 octombrie

2003, iar acțiunea a fost înregistrată la 23 aprilie 2004, cu mult peste

termenul de 30 de zile prevăzut de dispozițiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000.

Împotriva acestei sentințe a declarat

recurs, recurenta-reclamantă, motivând în fapt, că, a luat cunoștință de

hotărârea Comisiei, cu numai două săptămâni înainte de promovarea acțiunii,

întrucât locuia la fiica sa, având, deci, alt domiciliu, decât cel la care s-a

făcut comunicarea hotărârii. Pentru a dovedi acest fapt, a solicitat în

instanță, încuviințarea audierii unui martor, însă această cerere i-a fost

respinsă.

În examinarea recursului, se rețin

următoarele:

Excepția tardivității acțiunii este

întemeiată.

Instanța de fond a constatat corect

că hotărârea contestată i s-a comunicat reclamantei, la 23 octombrie 2003, la

domiciliul acesteia. În raport cu această dată, înregistrarea acțiunii, la 23

aprilie 2004, s-a făcut cu depășirea termenului de 30 de zile, prevăzut de art.

7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000.

În speță, se constată că motivul

invocat în recurs, este neîntemeiat, fiind lipsit de relevanță faptul că

reclamanta se află la fiica acesteia, cu domiciliul în L.V. nr. 3, câtă vreme

comunicarea hotărârii s-a făcut la adresa de domiciliu a reclamantei și anume,

L.V. nr. 18, astfel cum a fost indicată de către aceasta, în acțiune.

În concluzie, constatându-se că în

mod corect a fost respinsă acțiunea recurentei-reclamante, urmează a se

respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de P.F.

împotriva sentinței nr. 648 din 17 mai 2004, pronunțată de Curtea de Apel Cluj,

secția comercială și de contencios administrativ.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 30 septembrie 2004.