ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5265/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 16 aprilie 2004, reclamantul G.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta

Casa Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 10672 din 12 iunie 2003,

emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de Legea

nr. 189/2000.

În motivare, reclamantul a arătat

că, în mod eronat, prin actul contestat, pârâta i-a respins cererea de

recunoaștere a calității de beneficiar al prevederilor legii sus-menționate, cu

toate că a dovedit că este îndreptățit să primească drepturile compensatorii,

fiind născut în timpul refugiului părinților săi.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 634 din 12

mai 2004, a respins, ca tardivă, acțiunea reclamantului, reținând că

înregistrarea cererii la 16 aprilie 2004, în raport cu data comunicării

hotărârii contestate, în martie 2003, s-a făcut cu depășirea termenului legal

prevăzut.

Recursul declarat de reclamantul

G.G. împotriva sus-menționatei sentinței a fost admis de către Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia

nr. 1564 din 10 martie 2005, sentința fiind casată, cu trimiterea cauzei, spre

rejudecare, la aceeași instanță, în vederea atașării dovezii de comunicare a

hotărârii contestate, pentru a se putea verifica incidența prevederilor art. 7

alin. (4) din Legea nr. 189/2000.

Rejudecând pricina în fond după

casare, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, prin sentința civilă nr. 322 din 23 mai 2005, a admis acțiunea, a

dispus anularea hotărârii nr. 10672 din 12 iunie 2003, a obligat pârâta să-i

recunoască reclamantului, calitatea de refugiat în perioada 16 ianuarie 1945 -

6 martie 1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999,

modificată și aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare,

începând cu data de 1 aprilie 2004.

Hotărând astfel, instanța a reținut

că reclamantul s-a născut la data la care părinții săi erau refugiați, din motive

etnice, din localitatea de domiciliu și a dobândit prin naștere, statutul de

refugiat, îndeplinind condițiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr.

189/2000, pentru acordarea drepturilor recunoscute prin această lege.

Împotriva acestei sentințe a declarat

recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând casarea hotărârii și

respingerea acțiunii formulate de G.G.

Recurenta a susținut că hotărârea

instanței de fond este lipsită de temei legal, în condițiile în care Legea nr.

189/2000 și H.G. nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la persoanele

care s-au născut în perioada de strămutare a părinților lor, iar intimatul nu

se încadrează în categoriile de persoane stabilite expres și limitativ prin

dispozițiile legale sus-menționate.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din O.G. nr.

105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile

acesteia, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu

începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit

persecuții din motive etnice, după cum urmează: lit. c), a fost strămutată în

altă localitate, decât cea de domiciliu.

Prin Normele de aplicare a

ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate

în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele

expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de

populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

Cum strămutarea din localitatea de

domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție etnică,

ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal instanța a apreciat că și

copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați, are același

statut ca aceștia, perioada fiind de la data nașterii lui și până la data

retrocedării pământului românesc.

Situația de refugiat a rezultat din

probele administrate în cauză, respectiv copia extras din registrul stării

civile pentru născuții pe anul 1945, copia actului de naștere al reclamantului

și buletinul de identitate al acestuia.

Interpretarea dată de instanță este

legală și nu adaugă la lege.

În consecință, soluția instanței

fiind temeinică și legală, recursul se privește ca nefondat și, în baza art.

312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta

Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 322 din 23 mai

2005 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 noiembrie 2005.