ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 393/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 379 din 9

septembrie 2003, Tribunalul Prahova a condamnat pe inculpatul D.G.S. la 9 ani

închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b)

și e) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 –

art. 176 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 71 –

art. 64 C. pen.

În baza art. 61 C. pen., s-a revocat

beneficiul liberării condiționate pentru restul de 1195 zile închisoare rămas

neexecutat din pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința

penală nr. 116 din 4 iunie 1997 a Tribunalului Prahova, iar în urma contopirii

acestui rest cu pedeapsa de 9 ani aplicată în prezenta cauză, a dispus ca

inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare și 5 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen.

Totodată, a fost menținută starea de

arest a inculpatului și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata arestării

preventive, la zi.

S-au reținut, în esență,

următoarele:

La data de 18 martie 2003, pe fondul

consumului de alcool și a unui conflict cu partea vătămată, concubina sa,

inculpatul a luat din cămară o bardă și, amenințând-o că-i taie picioarele,

dacă fuge, i-a aplicat o lovitură în laba piciorului stâng. Ulterior, ținând-o

de păr, inculpatul a amenințat-o pe partea vătămată că-i taie capul, moment în

care aceasta s-a ferit, atenuând lovitura cu lama bardei și suferind o lovitură

în zona cervicală posterioară. Reușind să fugă, inculpatul a urmărit-o pe

partea vătămată, aplicându-i alte două lovituri, la piciorul stâng, cauzându-i

leziuni ce i-au pus în primejdie viața.

Curtea de Apel Ploiești, prin

decizia penală nr. 466 din 27 octombrie 2003, a respins, ca nefondat, apelul

inculpatului.

Totodată, a menținut starea de arest

a inculpatului și a dedus, din pedeapsa aplicată, durata arestării preventive,

de la 21 martie 2003, la zi.

Prin recursul declarat, inculpatul a

solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 182

C. pen., iar, în subsidiar, a cerut reducerea pedepsei aplicate.

Recursul inculpatului nu este

fondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului,

rezultă că instanțele au reținut, în mod corect, fapta și vinovăția

inculpatului și i-a dat o încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor

legale.

Fapta inculpatului de a aplica

părții vătămate multiple lovituri, cu lama unui obiect corp tăietor-înțepător,

apt de a produce moartea acesteia, o bardă, într-o zonă vitală a organismului

(zona cervicală posterioară), cauzându-i leziuni ce i-au pus în primejdie viața

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor, și nu

cele ale infracțiunii de vătămare corporală gravă.

Nici a doua critică a inculpatului

nu este întemeiată.

În raport de gradul ridicat de

pericol social al faptei săvârșite, reflectat de modul în care inculpatul a

conceput și realizat tentativa de omor (a urmărit-o pe partea vătămată și i-a

aplicat numeroase lovituri, cu o bardă), precum și de datele ce caracterizează

persoana inculpatului (condamnat anterior tot pentru o infracțiune de tentativă

de omor), rezultă că instanțele au făcut o justă individualizare a pedepsei

aplicate inculpatului, în conformitate cu criteriile prevăzute de art. 72 C.

pen., astfel că nu se impune reducerea acesteia.

Nefiind nici alte temeiuri de casare

care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul inculpatului

să fie respins, ca nefondat, cu obligarea lui la cheltuieli judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

inculpatul D.G.S. împotriva deciziei nr. 466 din 27 octombrie 2003 a Curții de

Apel Ploiești, ca nefondat.

Compută din pedeapsa aplicată durata

arestării preventive de la 21 martie 2003, la zi.

Obligă pe recurent să plătească

statului 1.400.000 lei cheltuieli judiciare în care se include și onorariul

apărătorului din oficiu, în sumă de 400.000 lei ce va fi avansat din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

22 ianuarie 2004.