ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.12.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6430/2004

HOTĂRÂRE
02.12.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6430/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Tribunalul Constanța, prin sentința

penală nr. 365 din 14 iunie 2004, a condamnat pe inculpatul

A.G. după cum urmează:

- în temeiul art. 183, cu aplicarea

art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 9 ani închisoare;

- în temeiul art. 181 alin. (1), cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și

- în temeiul art. 192 alin. (2), cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., a contopit aceste pedepse, dispunând ca inculpatul să execute

pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare.

În baza art. 61 alin. (2) C. pen., a

revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 847 de zile rămas

neexecutat din pedeapsa de 7 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.

77 din 28 iulie 1998 a Tribunalului Constanța, pentru tentativă la infracțiunea

de omor, și a dispus contopirea acestui rest cu pedeapsa aplicată, în final,

inculpatul urmând să execute pedeapsa de 9 ani închisoare.

A făcut aplicarea art. 71 și art. 64

arestării preventive a inculpatului.

A dedus din pedeapsa aplicată

perioada arestării preventive cu începere de la 28 ianuarie 2003, la zi.

Totodată, a obligat pe inculpat la

5.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a reținut, pe baza probelor

administrate, că în seara de 26 ianuarie 2003, după ce a consumat băuturi

alcoolice, inculpatul A.G. a agresat-o pe concubina sa V.T. Aceasta s-a

refugiat la prietena sa P.E. care locuia împreună cu concubinul său Șt.A., cu

chirie, în imobilul proprietatea lui P.V.

După ce a fost alungat din locuința

lui P.E., inculpatul a mai consumat băuturi alcoolice la un bar din localitate

și a revenit pentru a o lua pe concubina sa.

Întrucât Șt.A. i-a solicitat să

părăsească imobilul, inculpatul a luat o bâtă de lângă sobă și a început să

lovească la întâmplare. După ce gazda a căzut, fiind lovită cu bâta, a fost

agresată în continuare cu pumnii și picioarele de către inculpat.

La încercarea lui P.E. de a-l

imobiliza pe inculpat, acesta a lovit-o cu un lemn în zona occipitală după care

a părăsit imobilul, deplasându-se la domiciliul său unde a continuat să consume

băuturi alcoolice.

Din cauza sângerării abundente în

zona capului, P.E. a decedat în timpul nopții.

Raportul de constatare medico-legală

efectuat a stabilit că moartea lui P.E. a fost violentă și s-a datorat șocului

hemoragic ca urmare a unei hemoragii externe pe placa contuză occipitală,

favorizată de leziunile degenerative hepatice, expunerea la frig și starea de îmbibație

alcoolică de 2,00 gr. %o.

Cu privire la victima Șt.A.,

raportul de constatare medico-legală a stabilit că acesta a suferit leziuni

traumatice ce au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure, necesitând circa

40 zile de îngrijiri medicale.

Curtea de Apel Constanța, prin

decizia penală nr. 157/ P din 27 iulie 2004, a admis apelul declarat de

inculpat și, desființând în parte sentința, a înlăturat prevederile art. 61 C.

pen., constatând că inculpatul a săvârșit infracțiunile din prezenta cauză după

împlinirea duratei pedepsei la care a fost condamnat anterior.

Împotriva acestor hotărâri a

declarat recurs inculpatul care, reiterând motivul de apel, a solicitat să fie

achitat, deoarece nu el este autorul infracțiunii de loviri sau vătămări

cauzatoare de moarte, pentru care a fost condamnat.

Recursul inculpatului, întemeiat pe

dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., este

nefondat.

Instanțele, pentru stabilirea

corectă a situației de fapt, au avut în vedere declarațiile martorilor T.I., P.V.,

P.I. și O.N., audiați în cursul procesului penal, care au relatat împrejurările

în care s-au comis faptele, în sensul că, atât inculpatul cât și concubina

acestuia consumau în mod frecvent băuturi alcoolice, situație în care

inculpatul devenea deosebit de violent; martorii au asistat, de asemeni, la

momentul în care inculpatul A.G. i-a aplicat victimei P.E. mai multe lovituri

cu un lemn, cât și părții vătămate Șt.A.

Totodată, instanțele au avut în

vedere și declarațiile inculpatului, care a recunoscut că a intrat în locuința

părților vătămate fără consimțământul acestora și a refuzat să părăsească

această locuință, motiv pentru care a fost lovit cu o bâtă de către părțile

vătămate. A mai relatat inculpatul că, după ce a plecat din locuința părților

vătămate, a consumat băuturi alcoolice la un bar din comuna Ghindărești, iar la

reîntoarcerea spre domiciliul său, fiind întâmpinat de părțile vătămate care

l-au înjurat, a luat o bâtă de pe holul locuinței cu care a lovit la

întâmplare, fără a recunoaște însă că ar fi lovit-o și pe victima P.E.

În mod corect au reținut instanțele

că declarațiile inculpatului (care a recunoscut parțial comiterea faptelor)

sunt contrazise de declarațiile părții vătămate Șt.A. și ale martorilor care în

mod constant au relatat că inculpatul a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în

cap concubinei sale V.T., situație în care a intervenit victima P.E. pentru a-l

imobiliza. În prima fază a conflictului, inculpatul nu a aplicat lovituri

victimei, însă acesta s-a reîntors și a luat o bâtă cu care a aplicat mai multe

lovituri pe spate părții vătămate Șt.A., acesta căzând la sol. Deoarece victima

P.E. încerca să-l scoată din casă, inculpatul a luat o bucată de lemn de la

sobă și a lovit-o pe aceasta în zona capului.

Cum aceste declarații se coroborează

cu concluziile raportului de expertiză medico-legală (de necropsie a cadavrului

victimei) în mod just s-a conchis că susținerea inculpatului, în sensul că nu

el ar fi lovit-o pe victima P.E., este nefondată.

Față de această situație, rezultată

din ansamblul probator al cauzei, recursul prin care inculpatul susține că nu

el a aplicat lovituri victimei în zona capului este nefondat și va fi respins

ca atare.

Din pedeapsa aplicată se va deduce

timpul arestării preventive cu începere de la 28 ianuarie 2003, până la 2

decembrie 2004.

Văzând și dispozițiile art. 192 C.

proc. pen.;

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul A.G. împotriva deciziei penale nr.

157 din 27 iulie 2004 a Curții de Apel Constanța.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului durata arestării preventive de la 28 ianuarie 2003 la 2 decembrie

2004.

Obligă recurentul inculpat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 2 decembrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-01-21
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 468/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 605 din 28 septembrie 2004, Tribunalul Constanța, în baza art. 211 alin. (2) lit. a) și alin. (2 1 ) lit. b) C. pen., pentru infracțiune
ÎCCJ 2003-05-14
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2232/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 883 din 27 noiembrie 2002 a Tribunalului Timiș, inculpatul G.G.I. a fost condamnat la: - 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturi
ÎCCJ 2004-09-16
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4582/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 94 din 20 aprilie 2004, Tribunalul Constanța a condamnat pe inculpatul V.I. la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de
ÎCCJ 2009-05-25
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1913/2009
Asupra recursului de față; Prin sentința penală nr. 497 din 3 decembrie 2008, pronunțată în dosarul penal nr. 6587/118/2008, Tribunalul Constanța, în baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 lit. a) și i) C. pen., art. 176 alin. (1)
ÎCCJ 2004-01-06
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 14/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr.301 din 9 mai 2003, Tribunalul Constanța a condamnat pe inculpatul G.M. la 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, p
Sursă