ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6430/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Constanța, prin sentința penală nr. 365 din 14 iunie 2004, a condamnat pe inculpatul A.G. după cum urmează: - în temeiul art. 183, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 9 ani închisoare; - în temeiul art. 181 alin. (1), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și - în temeiul art. 192 alin. (2), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit aceste pedepse, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare.

În baza art. 61 alin. (2) C. pen., a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 847 de zile rămas neexecutat din pedeapsa de 7 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 77 din 28 iulie 1998 a Tribunalului Constanța, pentru tentativă la infracțiunea de omor, și a dispus contopirea acestui rest cu pedeapsa aplicată, în final, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 9 ani închisoare. A făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen., iar în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului. A dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive cu începere de la 28 ianuarie 2003, la zi. Totodată, a obligat pe inculpat la 5.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a reținut, pe baza probelor administrate, că în seara de 26 ianuarie 2003, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul A.G. a agresat-o pe concubina sa V.T. Aceasta s-a refugiat la prietena sa P.E. care locuia împreună cu concubinul său Șt.A., cu chirie, în imobilul proprietatea lui P.V. După ce a fost alungat din locuința lui P.E., inculpatul a mai consumat băuturi alcoolice la un bar din localitate și a revenit pentru a o lua pe concubina sa. Întrucât Șt.A. i-a solicitat să părăsească imobilul, inculpatul a luat o bâtă de lângă sobă și a început să lovească la întâmplare. După ce gazda a căzut, fiind lovită cu bâta, a fost agresată în continuare cu pumnii și picioarele de către inculpat.

La încercarea lui P.E. de a-l imobiliza pe inculpat, acesta a lovit-o cu un lemn în zona occipitală după care a părăsit imobilul, deplasându-se la domiciliul său unde a continuat să consume băuturi alcoolice. Din cauza sângerării abundente în zona capului, P.E. a decedat în timpul nopții. Raportul de constatare medico-legală efectuat a stabilit că moartea lui P.E. a fost violentă și s-a datorat șocului hemoragic ca urmare a unei hemoragii externe pe placa contuză occipitală, favorizată de leziunile degenerative hepatice, expunerea la frig și starea de îmbibație alcoolică de 2,00 gr. %o. Cu privire la victima Șt.A., raportul de constatare medico-legală a stabilit că acesta a suferit leziuni traumatice ce au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure, necesitând circa 40 zile de îngrijiri medicale.

Curtea de Apel Constanța, prin decizia penală nr. 157/ P din 27 iulie 2004, a admis apelul declarat de inculpat și, desființând în parte sentința, a înlăturat prevederile art. 61 C. pen., constatând că inculpatul a săvârșit infracțiunile din prezenta cauză după împlinirea duratei pedepsei la care a fost condamnat anterior. Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul care, reiterând motivul de apel, a solicitat să fie achitat, deoarece nu el este autorul infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, pentru care a fost condamnat. Recursul inculpatului, întemeiat pe dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., este nefondat. Instanțele, pentru stabilirea corectă a situației de fapt, au avut în vedere declarațiile martorilor T.I., P.V., P.I.

și O.N., audiați în cursul procesului penal, care au relatat împrejurările în care s-au comis faptele, în sensul că, atât inculpatul cât și concubina acestuia consumau în mod frecvent băuturi alcoolice, situație în care inculpatul devenea deosebit de violent; martorii au asistat, de asemeni, la momentul în care inculpatul A.G. i-a aplicat victimei P.E. mai multe lovituri cu un lemn, cât și părții vătămate Șt.A. Totodată, instanțele au avut în vedere și declarațiile inculpatului, care a recunoscut că a intrat în locuința părților vătămate fără consimțământul acestora și a refuzat să părăsească această locuință, motiv pentru care a fost lovit cu o bâtă de către părțile vătămate.

A mai relatat inculpatul că, după ce a plecat din locuința părților vătămate, a consumat băuturi alcoolice la un bar din comuna Ghindărești, iar la reîntoarcerea spre domiciliul său, fiind întâmpinat de părțile vătămate care l-au înjurat, a luat o bâtă de pe holul locuinței cu care a lovit la întâmplare, fără a recunoaște însă că ar fi lovit-o și pe victima P.E. În mod corect au reținut instanțele că declarațiile inculpatului (care a recunoscut parțial comiterea faptelor) sunt contrazise de declarațiile părții vătămate Șt.A. și ale martorilor care în mod constant au relatat că inculpatul a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în cap concubinei sale V.T., situație în care a intervenit victima P.E.

pentru a-l imobiliza. În prima fază a conflictului, inculpatul nu a aplicat lovituri victimei, însă acesta s-a reîntors și a luat o bâtă cu care a aplicat mai multe lovituri pe spate părții vătămate Șt.A., acesta căzând la sol. Deoarece victima P.E. încerca să-l scoată din casă, inculpatul a luat o bucată de lemn de la sobă și a lovit-o pe aceasta în zona capului. Cum aceste declarații se coroborează cu concluziile raportului de expertiză medico-legală (de necropsie a cadavrului victimei) în mod just s-a conchis că susținerea inculpatului, în sensul că nu el ar fi lovit-o pe victima P.E., este nefondată. Față de această situație, rezultată din ansamblul probator al cauzei, recursul prin care inculpatul susține că nu el a aplicat lovituri victimei în zona capului este nefondat și va fi respins ca atare.

Din pedeapsa aplicată se va deduce timpul arestării preventive cu începere de la 28 ianuarie 2003, până la 2 decembrie 2004. Văzând și dispozițiile art. 192 C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.G. împotriva deciziei penale nr. 157 din 27 iulie 2004 a Curții de Apel Constanța. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 28 ianuarie 2003 la 2 decembrie 2004. Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 2 decembrie 2004.