ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 75/2004

Asupra

recursului de față,

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr.364 din 3 septembrie 2003, Tribunalul Prahova a condamnat pe

inculpatul

B.N.

la 4 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de

art. 192 alin. (2) C. pen. și la

8 ani închisoare și

3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), și e) C. pen.

pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art.174 C. pen., urmând

ca, în baza art. 33 lit. a) – 34 lit. b) C. pen., inculpatul să execute

pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen. cu aplicarea art. 71- 64 C. pen.

Totodată,

a fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus, din pedeapsa

aplicată, durata arestării preventive, de la 20 iulie 2003, la zi.

S-au

reținut, în esență, următoarele:

În

seara zilei de 19 iulie 2003, pe fondul consumului de alcool și al unui

conflict izbucnit între inculpat și partea vătămată D.A.E., inculpatul s-a

înarmat cu un cuțit și s-a deplasat la domiciliul părții vătămate, unde, după

ce a intrat în curte, a bătut violent în geam și a lovit cu piciorul în ușa

casei. În momentul în care partea vătămată a ieșit în curte, inculpatul a

atacat-o, prin surprindere, și i-a aplicat o lovitură, cu cuțitul, în spate,

cauzându-i leziuni ce i-au pus viața în primejdie.

Curtea

de Apel Ploiești, prin decizia penală nr. 447 din 13 octombrie 2003, a respins,

ca nefondat, apelul inculpatului.

Totodată,

a menținut starea de arest și a dedus, din pedeapsa aplicată, durata arestării

preventive a inculpatului, de la 20 iulie 2003, la zi.

Prin

recursul declarat, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate.

Recursul

inculpatului nu este fondat.

Din

examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că, în raport de gradul deosebit de

ridicat de pericol social al faptelor săvârșite, reflectat de modul în care

inculpatul a conceput și realizat tentativa de omor, precum și de datele ce

caracterizează persoana inculpatului (fără antecedente penale, atitudine

sinceră în timpul procesului), instanțele au făcut o justă și corectă

individualizare a pedepsei aplicate, dând eficiență tuturor criteriilor

prevăzute de art.72 C. pen.

Nefiind

nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu,

urmează ca recursul inculpatului să fie respins, cu obligarea lui la cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de inculpatul B.N. împotriva deciziei penale nr. 447 din 13 octombrie 2003 a

Curții de Apel Ploiești.

Deduce

din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 20 iulie

2003 la 8 ianuarie 2004.

Obligă

pe recurent să plătească statului suma de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare,

din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 8 ianuarie 2004.