ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3558/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 10 octombrie 2002, reclamanta SC T.C. SRL Constanța a chemat în judecată Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, solicitând anularea deciziei nr. 71 din 15 iulie 2002, prin care pârâtul a dispus retragerea certificatului de înregistrare la Registrul Național al Fonogramelor, pentru desfășurarea de către societate a activității de comercializare de fonograme. În motivarea cererii, reclamanta a învederat că la baza emiterii deciziei au stat procese-verbale de contravenție, întocmite în mod abuziv, întrucât punctele de lucru unde s-a constatat comercializarea unor fonograme pirat nu aparțineau societății.

Prin sentința civilă nr. 192 din 5 decembrie 2002,Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ, a respins acțiunea ca nefondată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, în aplicarea prevederilor O.G. nr. 45/2000, modificată prin Legea nr. 624/2001, pârâtul a constatat că, în mai multe rânduri, agenții societății au pus în vânzare fonograme fără marcaj holografic, motiv pentru care a luat în mod întemeiat măsura retragerii certificatului de comercializare. Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta SC T.C. SRL Constanța, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, reclamanta a învederat că decizia emisă de pârât este în mod evident nelegală și netemeinică, întrucât fapta contravențională ce a constituit temeiul retragerii certificatului de înregistrare la Registrul Național al Fonogramelor nu a existat, procesul-verbal de contravenție din 11 iulie 2002 fiind anulat prin hotărâre judecătorească.

Cât privește contravențiile anterioare, la care se face referire în cuprinsul actului administrativ atacat, la dosar s-a depus un singur proces-verbal încheiat în anul 2001, din care rezultă că societatea a fost sancționată contravențional pentru vânzarea fonogramelor în alte spații decât cele declarate și nu pentru comercializarea unor fonograme contrafăcute sau pirat. Examinând cauza în raport cu motivele invocate și având în vedere și prevederile art. C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Prin decizia nr. 71 din 15 iulie 2002, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, reținând încălcarea repetată a prevederilor O.G. nr. 45/2000, aprobată prin Legea nr. 624/2001, a dispus, începând cu data de 25 iulie 2002, retragerea certificatului de înregistrare în Registrul Național al Fonogramelor, pentru desfășurarea de către reclamantă a activității de comercializare de fonograme.

Propunerea de retragere a certificatului a fost făcută de Direcția Organisme de Gestiune Colectivă din cadrul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, în urma controlului efectuat la data de 11 iulie 2002, la punctele de lucru din Constanța ale societății, soldat cu întocmirea procesului-verbal de contravenție nr. 0000005/2002 și avându-se în vedere și alte abateri în materia legislației dreptului de autor, consemnate în alte două procese-verbale, încheiate în anul 2001. Instanța de fond, analizând probele administrate, a reținut în mod întemeiat încălcarea de către reclamantă în mod repetat, a prevederilor legale referitoare la producerea și comercializarea fonogramelor, ceea ce a justificat măsura anulării certificatului de înregistrare.

Potrivit art. 8 alin. (6) din O.G. nr. 45/2000, în urma constatării săvârșirii faptelor prevăzute la alin. (1) al aceluiași articol, se poate dispune prin decizie motivată anularea certificatului. În conformitate cu art. 8 alin. (1) lit. c) din aceiași ordonanță, constituie contravenție, distribuirea sau comercializarea fonogramelor fără marcaj holografic. În cauză, societatea a fost depistată în două rânduri, la 19 iulie 2001 și respectiv, la 11 iulie 2002, deținând spre comercializare, fonograme fără marcaj holografic. La prima abatere de acest gen, reclamanta a fost sancționată contravențional cu 30.000.000 lei amendă, prin procesul-verbal nr. 0001229/2001, iar ulterior, cu 250.000.000 lei amendă, prin procesul verbal nr. 0000005/2002.

Cât privește susținerea societății, în sensul că procesul-verbal de contravenție din 11 iulie 2002 a fost anulat, depunându-se sentința civilă din 23 ianuarie 2003 a Judecătoriei Constanța, acest înscris nu poate fi luat în considerare, nefăcându-se dovada că hotărârea judecătorească invocată a rămas irevocabilă. De altfel, legea neimpunând săvârșirea a 2 sau mai multe contravenții, din cele prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 45/2000, pentru a se putea dispune anularea certificatului de înregistrare și nici respectarea unui termen limită pentru luarea unei asemenea decizii, rezultă că hotărârea emisă de pârât la 15 iulie 2002 este legală și temeinică. În raport cu cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC T.C. SRL Constanța împotriva sentinței civile nr. 192 din 5 decembrie 2002 Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 octombrie 2003.