ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3731/2004

Asupra recursului de față,

Examinând actele dosarului constată

următoarele:

Prin sentința penală

nr. 409 din 22 martie 2004, pronunțată în dosarul nr. 6344/2003, Tribunalul

București, secția I penală, a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a

executării pedepsei formulată de petentul condamnat F.I.G.

Instanța a reținut că nu sunt

îndeplinite cerințele art. 455, raportate la art. 453 alin. (1) lit. c) C.

proc. pen., întrucât ancheta socială efectuată în cauză nu a evidențiat nici o

împrejurare specială de natură a produce grave consecințe pentru familia

condamnatului și care să justifice întreruperea executării pedepsei. S-a

considerat că persoanele majore din familia condamnatului apte de a presta

muncă pot obține mijloacele financiare necesare acoperirii nevoilor familiei,

iar condamnatul nu ar putea asigura un venit sigur și constant, în cele 3 luni

prevăzute de lege ca perioadă maximă de întrerupere a executării pedepsei.

Prin decizia penală nr. 347/ A din 6

mai 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca

nefondat, apelul declarat de condamnat. Instanța a reținut, în plus, că starea

de nevoie în care se află familia condamnatului exista și anterior condamnării

acestuia.

Împotriva acestei decizii, a

declarat recurs condamnatul. Recursul nu a fost motivat nici în scris și nici

oral, condamnatul lăsând la aprecierea Curții modul de soluționare a acestuia.

Examinând din oficiu cazurile de

casare prevăzute de art. 385

9

alin. (3), conform art. 385

10

alin. (2

1

) C. proc. pen., Înalta Curte constată că nici unul din

aceste cazuri nu operează în speță, hotărârile criticate fiind legale și întemeindu-se

pe dovezile administrate în cauză (ancheta socială).

Astfel, ancheta socială efectuată în

cauză a evidențiat că mama petentului, bolnavă T.B.C. locuiește împreună cu cei

7 copii ai săi și 4 nepoți, venitul familiei în sumă de 1.050.000 lei fiind constituit

doar din alocațiile primite pentru minori.

Aceste situații nu constituie însă

împrejurări deosebite din pricina cărora continuarea executării pedepsei de

către condamnat ar avea consecințe grave pentru familia sa, condiții cerute de

dispozițiile art. 455, raportate la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

De altfel, așa cum corect au

constatat cele două instanțe, starea materială precară a familiei condamnatului

a existat și anterior condamnării și arestării petentului, dar nu a fost

remediată de acesta.

Ca urmare, va fi respins, ca

nefondat, recursul declarat de condamnat.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în

sumă de 800.000 lei, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul

apărătorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul F.I.G. împotriva deciziei penale nr. 347/ A din 6 mai

2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă pe recurent la plata sumei de

800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 2

iulie 2004.